O definiție pentru emitrop

EMITRÓP, -Ă adj. 1. care prezintă emitropie. 2. (biol.) cu ovulul situat pe partea hilului. ◊ semiadaptat pentru polenizare prin anumite grupe de insecte. (< fr. hémitrope)

Intrare: emitrop
emitrop
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular emitrop emitropul emitro emitropa
plural emitropi emitropii emitrope emitropele
genitiv-dativ singular emitrop emitropului emitrope emitropei
plural emitropi emitropilor emitrope emitropelor
vocativ singular
plural