6 definiții pentru eminescianism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMINESCIANÍSM s. n. Ceea ce este specific gândirii și operei eminesciene. ♦ Tendință de a prelua și cultiva teme, motive etc. eminesciene. [Pr.: -ci-a-] – Eminescian + suf. -ism.

EMINESCIANÍSM s. n. Ceea ce este specific gândirii și operei eminesciene. ♦ Tendință de a prelua și cultiva teme, motive etc. eminesciene. [Pr.: -ci-a-] – Eminescian + suf. -ism.

eminescianism sn [At: GHEREA, ST. CR. III, 167 / Pl: ~e / E: eminescian + -ism] 1 Orientare în literatura română caracterizată prin preluarea și cultivarea, uneori excesive, a unor motive, teme etc. care aparțin creației eminesciene. 2 Mijloc de expresie artistică specific operei lui Eminescu. 3 Totalitatea particularităților stilistice care caracterizează opera lui Eminescu.

EMINESCIANÍSM s.n. Fenomenul eminescian, reprezentând un moment distinct al istoriei literare universale, ulterior romantismului, care are la bază idealul unei arte naționale ca expresie a geniului poporului român. [Pron. -ci-a-. / < eminescian + -ism].

EMINESCIANÍSM s. n. moment distinct al istoriei literare, marcat de Mihai Eminescu, expresie a geniului poporului român, spirit enciclopedic, universal, care, prin originalitate, prin simțul absolut al limbii și al muzicalității poetice, a dat o maximă strălucire romantismului românesc. ◊ tendința de a prelua și cultiva teme și motive eminesciene. (< eminescian + -ism)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*eminescianísm (-ci-a-) s. n.

Intrare: eminescianism
  • silabație: -ci-a-nism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eminescianism
  • eminescianismul
  • eminescianismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • eminescianism
  • eminescianismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

eminescianism

  • 1. Ceea ce este specific gândirii și operei eminesciene.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Tendință de a prelua și cultiva teme, motive etc. eminesciene.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
    • diferențiere Fenomenul eminescian, reprezentând un moment distinct al istoriei literare universale, ulterior romantismului, care are la bază idealul unei arte naționale ca expresie a geniului poporului român.
      surse: DN

etimologie:

  • Eminescian + sufix -ism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN