9 definiții pentru emiclic emeclâc emeclic imiclâc imiclic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

emiclic sn [At: (cca 1760) IORGA, S. D. XXII, 114 / V: emeclâc, emec~, imiclâc, im~ / Pl: ~uri / E: tc yemeklyk] (Tcî) Rație (2).

EMICLÍC, emiclicuri, s. n. (Înv.) Tain, mâncare. – Tc. yemeklik.

imiclic n. porția de pâine și hrană ce se da odinioară zilnic servitorilor unei case boierești: n’are cu ce să plătească imiclicul slugilor FIL. [Turc. YEMEKLIK, tain].


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

emiclíc (emiclícuri), s. n. – Rație, porție. Tc. yemekli (Șeineanu, III, 51). Sec. XVIII, înv.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

imiclíc s.n. (înv.) porția de pâine și hrană ce se da odinioară zilnic servitorilor unei case boierești.

Intrare: emiclic
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emiclic
  • emiclicul
  • emiclicu‑
plural
  • emiclicuri
  • emiclicurile
genitiv-dativ singular
  • emiclic
  • emiclicului
plural
  • emiclicuri
  • emiclicurilor
vocativ singular
plural
emeclâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
emeclic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
imiclâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imiclic
  • imiclicul
  • imiclicu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • imiclic
  • imiclicului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)