7 definiții pentru embrio

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

embrio-1 [At: DN3/ P: ~bri-o / E: fr embryo-] Element prim de compunere savantă, care introduce în termeni referirea la embrion sau la stadiul de dezvoltare embrionară.

EMBRIO- Element prim de compunere savantă care introduce în termeni referirea la embrion sau la stadiul de dezvoltare embrionară. [Pron. -bri-o-. / < fr. embryo-, cf. gr. embryon].

EMBRI(O)-, -EMBRIONIE elem. „embrion, germen, fetus”. (< fr. embry/o/-, -embryonie, cf. gr. embryon)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

EMBRIO- „embrion, germen”. ◊ gr. embryon „fetus, germen, embrion” > fr. embryo-, germ. id., engl. id. > rom. embrio-.~blast (v. -blast), s. n., parte a discului germinal din care se dezvoltă embrionul propriu-zis; ~cardie (v. -cardie), s. f., ritm cardiac patologic, care apare în miocarditele grave; ~ctonie (v. -ctonie), s. f., acțiune de suprimare a embrionului în matrice; ~fite (v. -fit), s. f. pl., grup de plante care, în cursul dezvoltării lor ontogenetice, formează un embrion; ~for (v. -for), adj., s. n., 1. adj., (Despre plante) Care generează și poartă embrioni. 2. s. n., Strat saciform și dilatat de celule care poartă embrionii din arhegoane, la licopodiacee. 3. s. n., Formațiune înconjurată de o membrană rezistentă, constituită din embrionul hexacant de cestode; ~ftorie (v. -ftorie), s. f., lezare toxică a embrionului; ~gen (v. -gen1), adj., care generează embrionul; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de transformare succesivă a oului și embrionului pînă la ecloziune sau naștere; sin. embriogenie; ~genie (v. -genie1), s. f., embriogeneză*; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care se ocupă cu descrierea embrionului; ~id (v. -id), adj., care se aseamănă cu un embrion; sin. embriomorf; ~lemă (v. -lemă1), s. f., membrană extraembrionară; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în embriologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază stadiile de dezvoltare embrionară; ~morf (v. -morf), adj., embrioid*; ~nomie (v. -nomie), s. f., știință care se ocupă cu clarificarea embrionului; ~patie (v. -patie), s. f., maladie apărută în cursul dezvoltării embrionare; ~tocie (v. -tocie), s. f., expulzare spontană sau provocată a fătului din cavitatea uterină, înainte ca acesta să fie viabil; sin. avort; ~tom (v. -tom), s. n., 1. Instrument utilizat în embriotomie. 2. Somatotom*; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare intrauterină pe cale obstetricală a fătului mort; ~trof (v. -trof), adj., care furnizează substanțele nutritive folosite în timpul gestației; ~trofie (v. -trofie), s. f., ansamblu de procese prin care se asigură nutriția oului, a embrionului sau a fătului.

EMBRI-, v. EMBRIO-.~ectomie (v. -ectomie), s. f., ablație chirurgicală a unei porțiuni de embrion.

-EMBRIONIE „germen, embrion, fetus”. ◊ gr. embryon „embrion, făt” > fr. -embryonie, germ. id., it. -embrionia > rom. -embrionie.

Intrare: embrio
prefix (I7-P)
  • embrio
sufix (I7-S)
  • embrionie
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

embrioelement de compunere, prefix

  • 1. Element prim de compunere savantă care introduce în termeni referirea la embrion sau la stadiul de dezvoltare embrionară. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.