opțiuni
  • info

3 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

embaticare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~cări / E: embatica] (Grî; iuz) Dare a unei proprietăți cu embatic (1) Si: (nob) embaticat1.

EMBATICAR, -Ă, embaticari, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. – Embatic + suf. -ar.

embaticar, ~ă [At: AR (1829), 38 2/45 / Pl: ~i, ~e / E: embatic + -ar] (Grî; iuz) 1 sm Persoană care deținea o proprietate cu embatic (1) Si: embatichier (1). 2 sm Persoană care dădea o proprietate cu embatic (1) Si: embatichier (2). 3 a Care era dat cu embatic (1).

†BEZMĂNAR sm. Mold. = EMBATICAR [bezmăn].

EMBATICAR, -Ă, embaticari, -e, s. m. și f. (În trecut) Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. – Embatic + suf. -ar.

EMBATICAR, embaticari, s. m. (Învechit) Persoană care ține o proprietate cu embatic.

embaticár, -ă s. (d. embatic). Care plătește embatic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

embaticar s. m., pl. embaticari

embaticar (înv.) s. m., pl. embaticari

embaticar s. m., pl. embaticari

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EMBATICAR s. (înv., în Mold.) bezmănar. (~ era titularul unui embatic.)

EMBATICAR s. (înv., în Mold.) bezmănar. (~ era titularul unui embatic.)

Intrare: embaticare
embaticare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: embaticar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • embaticar
  • embaticarul
  • embaticaru‑
plural
  • embaticari
  • embaticarii
genitiv-dativ singular
  • embaticar
  • embaticarului
plural
  • embaticari
  • embaticarilor
vocativ singular
  • embaticarule
  • embaticare
plural
  • embaticarilor
Intrare: embaticară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • embaticară
  • embaticara
plural
  • embaticare
  • embaticarele
genitiv-dativ singular
  • embaticare
  • embaticarei
plural
  • embaticare
  • embaticarelor
vocativ singular
  • embaticară
  • embaticaro
plural
  • embaticarelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

embaticar, embaticarisubstantiv masculin
embaticară, embaticaresubstantiv feminin

  • 1. învechit Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. DEX '09 DLRLC
    sinonime: bezmănar
etimologie:
  • Embatic + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.