5 definiții pentru embaticară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMBATICÁR, -Ă, embaticari, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. – Embatic + suf. -ar.

EMBATICÁR, -Ă, embaticari, -e, s. m. și f. (În trecut) Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. – Embatic + suf. -ar.

embaticár, -ă s. (d. embatic). Care plătește embatic.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EMBATICÁR s. (înv., în Mold.) bezmănar. (~ era titularul unui embatic.)

EMBATICAR s. (înv., în Mold.) bezmănar. (~ era titularul unui embatic.)

Intrare: embaticară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • embatica
  • embaticara
plural
  • embaticare
  • embaticarele
genitiv-dativ singular
  • embaticare
  • embaticarei
plural
  • embaticare
  • embaticarelor
vocativ singular
  • embatica
  • embaticaro
plural
  • embaticarelor

embaticar, -ă embaticară

  • 1. învechit Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: bezmănar

etimologie:

  • Embatic + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09