3 definiții pentru emancipator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
emancipator, ~oare [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~i, ~oare / E: emancipa + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care emancipează (14). 3 a (D. legi) Care certifică emanciparea (8). 4-5 a Care emancipează (7-8).
EMANCIPATOR, -OARE adj. care emancipează; emancipativ. (< fr. emancipateur, lat. emancipator)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
emancipator adj. m., pl. emancipatori; f. sg. și pl. emancipatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: emancipator
emancipator adjectiv
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
emancipator, emancipatoareadjectiv
- 1. Care emancipează. MDN '00sinonime: emancipativ
etimologie:
- emancipateur MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.