2 intrări

10 definiții

ELVEȚIÁN, -Ă, elvețieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Elveției sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Elveției sau elvețienilor (1), privitor la Elveția ori la elvețieni; elvetic. [Pr.: -ți-an] – Elveția (n. pr.) + suf. -ean.

ELVEȚIÁN, -Ă, elvețieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Elveției sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Elveției sau populației ei, privitor la Elveția sau la populația ei; elvetic. [Pr.: -ți-an] – Elveția (n. pr.) + suf. -ean.

ELVEȚIÁN2, -Ă, elvețieni, -e, adj. Care ține de Elveția sau se referă la Elveția; al elvețienilor. – Pronunțat: -ți-an.

ELVEȚIÁN1, elvețieni, s. m. Persoană care face parte din populația de bază a Elveției sau care este originară de acolo. – Pronunțat: -ți-an.

elvețián (referitor la Elveția) (-ți-an) adj. m., s. m., pl. elvețiéni (-ți-eni); adj. f., s. f. elvețiánă, pl. elvețiéne

elvețián adj. m., s. m. (sil. -ți-an), pl. elvețiéni (sil. -ți-eni); f. sg. elvețiánă, g.-d. art. elvețiénei, pl. elvețiéne

ELVEȚIÁN adj. (rar) elvetic. (Un canton ~.)

ELVEȚIÁN2 ~ánă (~éni, ~éne) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Elveției sau este originară din Elveția. /Din Elveția n. pr. + suf. ~ean

ELVEȚIÁN1 ~ánă (~éni, ~éne) Care aparține Elveției sau populației ei; din Elveția. [Sil. -ți-an] /Din Elveția n. pr. + suf. ~ean


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ELVEȚIÁN adj. (rar) elvétic. (Un canton ~.)

Intrare: elvețiană
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular elveția elvețiana
plural elvețiene elvețienele
genitiv-dativ singular elvețiene elvețienei
plural elvețiene elvețienelor
vocativ singular elvețiană, elvețiano
plural elvețienelor
Intrare: elvețian (adj.)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular elvețian elvețianul elveția elvețiana
plural elvețieni elvețienii elvețiene elvețienele
genitiv-dativ singular elvețian elvețianului elvețiene elvețienei
plural elvețieni elvețienilor elvețiene elvețienelor
vocativ singular elvețianule, elvețiene elvețiană, elvețiano
plural elvețienilor elvețienelor

elvețian elvețiană

etimologie:

  • Elveția (nume propriu) + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX