4 definiții pentru elucubra

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

elucubra vt [At: LM / Pzi: ~rez / E: fr élucubrer] (Liv) 1 (Iuz; c.i. opere) A elabora cu multă trudă. 2 (Irn; fșa) A spune enormități.

*elucubréz v. tr. (lat. e-lúcubro, -áre, d. lux, lucis, lumină). Lucrez noaptea la lumina lampeĭ. Fig. Iron. Compun cu multă muncă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

elucubra vb., ind. prez. 1 sg. elucubrez, 3 sg. și pl. elucubrea

Intrare: elucubra
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • elucubra
  • elucubrare
  • elucubrat
  • elucubratu‑
  • elucubrând
  • elucubrându‑
singular plural
  • elucubrea
  • elucubrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • elucubrez
(să)
  • elucubrez
  • elucubram
  • elucubrai
  • elucubrasem
a II-a (tu)
  • elucubrezi
(să)
  • elucubrezi
  • elucubrai
  • elucubrași
  • elucubraseși
a III-a (el, ea)
  • elucubrea
(să)
  • elucubreze
  • elucubra
  • elucubră
  • elucubrase
plural I (noi)
  • elucubrăm
(să)
  • elucubrăm
  • elucubram
  • elucubrarăm
  • elucubraserăm
  • elucubrasem
a II-a (voi)
  • elucubrați
(să)
  • elucubrați
  • elucubrați
  • elucubrarăți
  • elucubraserăți
  • elucubraseți
a III-a (ei, ele)
  • elucubrea
(să)
  • elucubreze
  • elucubrau
  • elucubra
  • elucubraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)