2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
eleusin, ~ă [At: ENC. ROM. II, 277 / V: ~uzin / P: ~e-u~ / Pl: ~i, ~e, (rar) ~ii / E: fr éleusinies, lat eleusinia, ngr ἐλευσίνια] 1-2 sf, a (Lpl; șîș misterele ~e) Sărbători în cinstea zeiței Demeter care aveau loc în orașul Eleusis din Grecia antică. 3 a (Rar) Care aparține zeiței Demeter.
eleuzin, ~ă sn vz eleusin
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELEUSINE s.f.pl. (Ant.) Serbări în cinstea zeiței Ceres, care aveau loc în orașul Eleusis. [Pron. -le-u-. / cf. lat. eleusinia, gr. Eleusis – oraș din Grecia antică].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELEUSIN, -Ă I. adj. din Eleusis (Grecia antică). II. s. f. pl. serbări în cinstea zeiței Demeter. (< lat. eleusinus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
eleusin (desp. -le-u-) adj. m., s. m., pl. eleusini; adj. f., s. f. eleusină, pl. eleusine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
eleusin (-le-u-) adj. m., s. m., pl. eleusini; adj. f., s. f. eleusină, pl. eleusine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
eleusine s. f. pl. (sil. -le-u-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Eleusin = Eleusis (1).
- sursa: Mitologic (1969)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: e-le-u-si-nă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: e-le-u-sin
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
eleusină, eleusinesubstantiv feminin
- 1. Serbări în cinstea zeiței Ceres, care aveau loc în orașul Eleusis. DN
etimologie:
- eleusinia DN
eleusin, eleusinăadjectiv
- 1. Din Eleusis (Grecia antică). MDN '00
- 2. Care aparține zeiței Demeter. MDA2
etimologie:
- eleusinia DN MDN '00