2 definiții pentru elenofon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELENOFÓN, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă elenă. (< elen + -fon2)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elenofón adj. m., pl. elenofóni; f. sg. elenofónă, pl. elenofóne

Intrare: elenofon
elenofon adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elenofon
  • elenofonul
  • elenofonu‑
  • elenofo
  • elenofona
plural
  • elenofoni
  • elenofonii
  • elenofone
  • elenofonele
genitiv-dativ singular
  • elenofon
  • elenofonului
  • elenofone
  • elenofonei
plural
  • elenofoni
  • elenofonilor
  • elenofone
  • elenofonelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)