2 intrări
2 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ELENOFON, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă elenă. (< elen + -fon2)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
elenofon adj. m., pl. elenofoni; f. sg. elenofonă, pl. elenofone
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: elenofon (adj.)
elenofon1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: elenofon (persoană)
elenofon2 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
elenofon, elenofonăadjectiv elenofonă, elenofonesubstantiv feminin elenofon, elenofonisubstantiv masculin
- 1. (Vorbitor) de limbă elenă. MDN '00
etimologie:
- elen + -fon MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.