2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

elenizare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~zări / E: eleniza] 1 Dobândire de trăsături specifice elenilor (1) Si: (nob) elenizat1, (rar) elenizire. 2 Dobândire de caracter elen (4) Si: (nob) elenizat1, (rar) elenizi. 3 Dobândire a unei forme specifice sistemului limbii elene Si: (nob) elenizat1, elenizit.

ELENIZÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a eleniza și rezultatul ei. [< eleniza.]

eleniza vtf, vr [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~zez / E: fr helléniser] 1-2 (Rar) A face să capete (sau a căpăta) trăsături specifice elenilor (1) Si: (înv) elini, (îvr) elinizi. 3-4 A face să capete (sau a căpăta) caracter elen (4) Si: (Îvr) elinizi. 5-6 A da (sau a căpăta) o formă specifică sistemului limbii elene. corectată

ELENIZÁ vb. I. tr. (Liv.) A da un caracter elenic. [< fr. helléniser].

ELENIZÁ vb. tr. a da un caracter elenic. (< fr. helléniser)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elenizáre s. f., g.-d. art. elenizării

elenizá vb. ind. prez. 1 sg. elenizéz, 3 sg. și pl. elenizeáză


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ELENIZÁRE (după fr. hellénisation) s. f. Proces început în timpul lui Alexandru cel Mare, prin care limba și cultura elenă au fost propagate în afara Greciei, în special, la popoarele orientale.

Intrare: elenizare
elenizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elenizare
  • elenizarea
plural
  • elenizări
  • elenizările
genitiv-dativ singular
  • elenizări
  • elenizării
plural
  • elenizări
  • elenizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: eleniza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eleniza
  • elenizare
  • elenizat
  • elenizatu‑
  • elenizând
  • elenizându‑
singular plural
  • elenizea
  • elenizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • elenizez
(să)
  • elenizez
  • elenizam
  • elenizai
  • elenizasem
a II-a (tu)
  • elenizezi
(să)
  • elenizezi
  • elenizai
  • elenizași
  • elenizaseși
a III-a (el, ea)
  • elenizea
(să)
  • elenizeze
  • eleniza
  • eleniză
  • elenizase
plural I (noi)
  • elenizăm
(să)
  • elenizăm
  • elenizam
  • elenizarăm
  • elenizaserăm
  • elenizasem
a II-a (voi)
  • elenizați
(să)
  • elenizați
  • elenizați
  • elenizarăți
  • elenizaserăți
  • elenizaseți
a III-a (ei, ele)
  • elenizea
(să)
  • elenizeze
  • elenizau
  • eleniza
  • elenizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)