2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
elenicà f. limba elenă (clasică), în opozițiune cu apla sau idioma greacă modernă. [Gr. mod.].
elenic, ~ă [At: HELIADE, O. II, 88 / V: elinic smf, a / Pl: ~ici, ~ice / E: fr hellénique] 1-8 a Elen (4-11). 9-10 smf (Îvr) Elen (1-2). 11 sf (Înv) Elenă (12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
elinic, ~ă a, smf vz elenic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELENIC, -Ă adj. referitor la Grecia; grecesc. (< fr. hellénique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*elénic, -ă adj. (vgr. ῾ellenikós). Grecesc, elinesc. Adv. Grecește.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
elenic adj. m., pl. elenici; f. elenică, pl. elenice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
elenic adj. m., pl. elenici; f. elenică, pl. elenice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
elenic adj. m., pl. elenici; f. sg. elenică, pl. elenice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ELENIC adj. elen, elinesc. (Cultura ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ELENIC adj. elen, elinesc. (Cultura ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |