2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

elementariza vt [At: BUL. FIL. III, 185 / Pzi: ~zez / E: elementar + -iza] (Nob) A simplifica.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elementarizáre s. f., pl. elementarizắri

a elementarizá vb., ind. prez. 1 sg. elementarizéz

Intrare: elementarizare
elementarizare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elementarizare
  • elementarizarea
plural
  • elementarizări
  • elementarizările
genitiv-dativ singular
  • elementarizări
  • elementarizării
plural
  • elementarizări
  • elementarizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: elementariza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • elementariza
  • elementarizare
  • elementarizat
  • elementarizatu‑
  • elementarizând
  • elementarizându‑
singular plural
  • elementarizea
  • elementarizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • elementarizez
(să)
  • elementarizez
  • elementarizam
  • elementarizai
  • elementarizasem
a II-a (tu)
  • elementarizezi
(să)
  • elementarizezi
  • elementarizai
  • elementarizași
  • elementarizaseși
a III-a (el, ea)
  • elementarizea
(să)
  • elementarizeze
  • elementariza
  • elementariză
  • elementarizase
plural I (noi)
  • elementarizăm
(să)
  • elementarizăm
  • elementarizam
  • elementarizarăm
  • elementarizaserăm
  • elementarizasem
a II-a (voi)
  • elementarizați
(să)
  • elementarizați
  • elementarizați
  • elementarizarăți
  • elementarizaserăți
  • elementarizaseți
a III-a (ei, ele)
  • elementarizea
(să)
  • elementarizeze
  • elementarizau
  • elementariza
  • elementarizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)