7 definiții pentru electrum


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

electrum sn [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie, 40r/18 / V: (înv) electru, (îvr) ilectru / E: lat electrum, ngr ἣλεκτρον] 1 (Înv; îf electru) Chihlimbar. 2 Aur nativ care conține o mare cantitate de argint, de culoare galbenă deschis până la argintiu, maleabil și ductil. corectată

ELÉCTRUM s. n. Aur nativ care conține o mare cantitate de argint, de culoare galbenă-deschis până la albă-argintie, maleabil și ductil. – Din fr. électrum.

ELÉCTRUM s. n. Aur nativ care conține o mare cantitate de argint, de culoare galben-deschis până la albă-argintie, maleabil și ductil. – Din fr. électrum.

ELÉCTRUM s. n. aliaj natural de aur și argint. (< fr. électrum)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ELÉCTRUM (< fr. {i}; {s} gr. elektron „chihlimbar”) subst. Aliaj natural de aur cu un conținut mare de argint (15-50%), galben-deschis până la alb-argintiu, maleabil și ductil. Rar întâlnit în unele zăcăminte hidrotermale în parageneză cu sulfurile argentifere.

Intrare: electrum
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electrum
  • electrumul
  • electrumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • electrum
  • electrumului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)