2 intrări

10 definiții

electroóptică s. f., g.-d. art. electroópticii

electroóptică s. f., g.-d. art. electroópticii

ELECTROÓPTICĂ s.f. Ramură a fizicii care studiază fenomenele datorate acțiunii câmpului electric asupra luminii. [Pron. -tro-op-, gen. -cii. / < fr. électro-optique].

electrooptic, ~ă [At: DER / P: ~tro-op~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr électro-optique] 1 a (D. unele fenomene) Care este produs de acțiunea câmpului electric asupra emisiunii, absorbției și propagării luminii. 2 a (D. dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. 3 sf Ramură a fizicii care studiază fenomenele datorate acțiunii câmpului electric asupra emisiunii, absorbției și propagării luminii. 4 sf Teoria electromagnetică a luminii.

ELECTROÓPTIC, -Ă, electrooptici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. 2. S. f. Teoria electromagnetică a luminii. [Pr.: -tro-op-] – Din fr. électro-optique.

ELECTROÓPTIC, -Ă, electrooptici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. 2. S. f. Teoria electromagnetică a luminii. – Din fr. électro-optique.

electroóptic adj. m., pl. electroóptici; f. electroóptică, pl. electroóptice

electroóptic adj. → optic

ELECTROÓPTIC, -Ă adj. Referitor la electrooptică. ♦ (Despre dispozitive) Care cuprinde o parte electrică și una optică. [< fr. électro-optique].

ELECTROÓPTIC, -Ă I. adj. referitor la electrooptică. II. s. f. ramură a fizicii care studiază fenomenele datorate acțiunii câmpului electric asupra luminii. (< fr. électro-optique)

Intrare: electrooptic
electrooptic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electrooptic
  • electroopticul
  • electroopticu‑
  • electrooptică
  • electrooptica
plural
  • electrooptici
  • electroopticii
  • electrooptice
  • electroopticele
genitiv-dativ singular
  • electrooptic
  • electroopticului
  • electrooptice
  • electroopticei
plural
  • electrooptici
  • electroopticilor
  • electrooptice
  • electroopticelor
vocativ singular
plural
Intrare: electrooptică
electrooptică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electrooptică
  • electrooptica
plural
genitiv-dativ singular
  • electrooptici
  • electroopticii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)