2 intrări

4 definiții

electrolizá vb., ind. prez. 3 sg. electrolizeáză

ELECTROLIZÁ vb. I. tr. A descompune prin electroliză. [< fr. électrolyser].

ELECTROLIZÁ vb. tr. a descompune prin electroliză. (< fr. électrolyser)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

ELECTROLIZÁRE s. f. v. electroliza. [MDN]

Intrare: electroliza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) electroliza electrolizare electrolizat electrolizând singular plural
electrolizea electrolizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) electrolizez (să) electrolizez electrolizam electrolizai electrolizasem
a II-a (tu) electrolizezi (să) electrolizezi electrolizai electrolizași electrolizaseși
a III-a (el, ea) electrolizea (să) electrolizeze electroliza electroliză electrolizase
plural I (noi) electrolizăm (să) electrolizăm electrolizam electrolizarăm electrolizaserăm, electrolizasem*
a II-a (voi) electrolizați (să) electrolizați electrolizați electrolizarăți electrolizaserăți, electrolizaseți*
a III-a (ei, ele) electrolizea (să) electrolizeze electrolizau electroliza electrolizaseră
Intrare: electrolizare
electrolizare
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular electrolizare electrolizarea
plural electrolizări electrolizările
genitiv-dativ singular electrolizări electrolizării
plural electrolizări electrolizărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)