2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELECTROCINETICĂ s.f. Ramură a fizicii care studiază curenții electrici. [Gen. -iei. / < fr. électrocinétique].

ELECTROCINETIC, -Ă, electrocinetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție. 2. Adj. Care se referă la electrocinetică (1), care aparține electrocineticii. – Din fr. électrocinétique.

ELECTROCINETIC, -Ă, electrocinetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție. 2. Adj. Care se referă la electrocinetică (1), care aparține electrocineticii. – Din fr. électrocinétique.

electrocinetic, ~ă [At: CHIRIȚĂ, P. 171 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr électrocinétique] 1 a Care aparține electrocineticii (5). 2 a Referitor la electrocinetică (5). 3 a Specific electrocineticii (5). 4 a De electrocinetică (5). 5 sf Ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție.

ELECTROCINETIC, -Ă adj. Referitor la electrocinetică. [< fr. électrocinétique].

ELECTROCINETIC, -Ă s. f. referitor la electrocinetică. II. s. f. ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție. (< fr. électrocinétique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

electrocinetică s. f., g.-d. art. electrocineticii

electrocinetică s. f., g.-d. art. electrocineticii

electrocinetică s. f., g.-d. art. electrocineticii

electrocinetic adj. m., pl. electrocinetici; f. electrocinetică, pl. electrocinetice

electrocinetic adj. m., pl. electrocinetici; f. electrocinetică, pl. electrocinetice

Intrare: electrocinetică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electrocinetică
  • electrocinetica
plural
genitiv-dativ singular
  • electrocinetici
  • electrocineticii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: electrocinetic
electrocinetic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • electrocinetic
  • electrocineticul
  • electrocineticu‑
  • electrocinetică
  • electrocinetica
plural
  • electrocinetici
  • electrocineticii
  • electrocinetice
  • electrocineticele
genitiv-dativ singular
  • electrocinetic
  • electrocineticului
  • electrocinetice
  • electrocineticei
plural
  • electrocinetici
  • electrocineticilor
  • electrocinetice
  • electrocineticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

electrocineticăsubstantiv feminin

  • 1. Ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

electrocinetic, electrocineticăadjectiv

  • 1. Care se referă la electrocinetică, care aparține electrocineticii. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.