2 definiții pentru eleatism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
eleatism sn [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1970, nr. 113. 8/2 / P: ~le-a~ / Pl: (rar) ~e / E: fr éléatisme] 1 Doctrină filozofică a școlii eleate (4). 2 (Liv) Mod de a concepe realitatea în spiritul doctrinei filozofice a școlii eleate.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
eleatism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: eleatism
eleatism substantiv neutru
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)