2 intrări

2 definiții

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ELAEODENDRON Jacq., ELEODENDRON, fam. Celastraceae. Gen originar din regiuni tropicale, Africa, America Centrală, India, cca 28 specii, flori mici, verzui, așezate în buchet în axa frunzei. Frunze opuse sau alterne, pieloase, crestate, dentate sau nedentate, cu mici stinele. Arbori sau arbuști.,

Elaeodendron orientale Jacq. Specie cu frunze (cca 28 cm lungime, 6 mm lățime) opuse, liniare, înguste, puțin dentate, cu nervură centrală viguroasă, roșie, în seră este cultivată numai planta tînără.

Intrare: Elaeodendron (gen de plante)
Elaeodendron (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Elaeodendron
Intrare: Elaeodendron orientale
Elaeodendron orientale park  nomenclatura binară
compus
  • Elaeodendron orientale