9 definiții pentru egumenie

EGUMENÍE s. f. Funcția de egumen; timpul cât cineva îndeplinește această funcție; stăreție. – Egumen + suf. -ie.

EGUMENÍE s. f. Funcția de egumen; timpul cât cineva îndeplinește această funcție; stăreție. – Egumen + suf. -ie.

egumeníe s. f., art. egumenía, g.-d. egumeníi, art. egumeníei

egumeníe s. f., art. egumenía, g.-d. egumeníi, art. egumeníei

EGUMENÍE s. (BIS.) stăreție. (În timpul ~ lui.)

EGUMENÍE f. 1) Funcție de egumen. 2) Perioadă de timp în care un egumen își deține funcția; stărețenie. 3) Sediu al egumenului; stărețenie. /egumen + suf. ~ie

egumenie f. 1. mânăstire; 2. demnitate de egumen si durata ei.

egumeníe f. (ngr. igumenía). Funcțiunea de egumen.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

EGUMENÍE s. (BIS.) stăreție. (În timpul ~ lui.)

Intrare: egumenie
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular egumenie egumenia
plural
genitiv-dativ singular egumenii egumeniei
plural
vocativ singular
plural