6 definiții pentru egomism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
egomism sn [At: DN3 / Pl: (rar) ~e / E: fr égomisme] (Rar) Egoism absolut, care nu acceptă decât existența propriului eu.
EGOMÍSM s.n. (Rar) Egoism absolut, care nu acceptă decât existența propriului eu. [< fr. égomisme, cf. lat. egomet – eu însumi].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EGOMÍSM n. Recunoaștere numai a existenței propriului „eu”; egotism absolut. /<fr. égomisme
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
egomism (rar) (egoism absolut) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
egomism (egoism absolut) (rar) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
egomísm s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: egomism
egomism substantiv neutru
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)