O definiție pentru efectic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EFÉCTIC, -Ă adj. (fil.) referitor la starea de echilibru sau de suspensie produsă de o cercetare fără rezultate. (< fr. éphectique, gr. ephektikos)

Intrare: efectic
efectic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • efectic
  • efecticul
  • efecticu‑
  • efectică
  • efectica
plural
  • efectici
  • efecticii
  • efectice
  • efecticele
genitiv-dativ singular
  • efectic
  • efecticului
  • efectice
  • efecticei
plural
  • efectici
  • efecticilor
  • efectice
  • efecticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)