O definiție pentru ecuant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ecuánt s. n. (sil. -cu-ant)

Intrare: ecuant
  • silabație: -cu-ant info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecuant
  • ecuantul
  • ecuantu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ecuant
  • ecuantului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)