2 definiții pentru ectrogen
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ECTROGEN, -Ă adj. (despre substanțe) care provoacă malformații; teratogen. (< fr. ectrogène)
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ECTRO- „malformație, lipsă”. ◊ gr. ektroo „a avorta” > fr. ectro-, engl. id., germ. ektro- > rom. ectro-. □ ~dactilie (v. -dactilie), s. f., lipsa congenitală a unuia sau a mai multor degete; ~gen (v. -gen1), adj., (despre substanțe) care provoacă o malformație; sin. teratogen; ~genie (v. -genie1), s. f., malformație produsă de dezvoltarea incompletă a unor organe; ~mel (v. -mel1), s. m., monstru care prezintă ectromelie; ~melie (v. -melie), s. f., malformație care constă în lipsa congenitală a unui membru; ~podie (v. -podie), s. f., lipsa congenitală, totală sau parțială a unui picior.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ectrogen, ectrogenăadjectiv
- 1. (Despre substanțe) Care provoacă malformații. MDN '00sinonime: teratogen
etimologie:
- ectrogène MDN '00