2 definiții pentru ectrogen

ECTROGÉN, -Ă adj. (despre substanțe) care provoacă malformații; teratogen. (< fr. ectrogène)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ECTRO- „malformație, lipsă”. ◊ gr. ektroo „a avorta” > fr. ectro-, engl. id., germ. ektro- > rom. ectro-.~dactilie (v. -dactilie), s. f., lipsa congenitală a unuia sau a mai multor degete; ~gen (v. -gen1), adj., (despre substanțe) care provoacă o malformație; sin. teratogen; ~genie (v. -genie1), s. f., malformație produsă de dezvoltarea incompletă a unor organe; ~mel (v. -mel1), s. m., monstru care prezintă ectromelie; ~melie (v. -melie), s. f., malformație care constă în lipsa congenitală a unui membru; ~podie (v. -podie), s. f., lipsa congenitală, totală sau parțială a unui picior.

Intrare: ectrogen
ectrogen
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ectrogen ectrogenul ectroge ectrogena
plural ectrogeni ectrogenii ectrogene ectrogenele
genitiv-dativ singular ectrogen ectrogenului ectrogene ectrogenei
plural ectrogeni ectrogenilor ectrogene ectrogenelor
vocativ singular
plural