2 intrări

3 definiții

ecremá vb., ind. prez. 1 sg. ecreméz, 3 sg. și pl. ecremeáză

ECREMÁ vb. tr. a separa smântâna din lapte. (< fr. écremer)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ECREMÁRE (după fr. écrémage) s. f. Proces de transformare a unei emulsii constând în separarea a două straturi, dintre care unul de emulsie foarte concentrată – cremă (smântânirea laptelui).

Intrare: ecremat
ecremat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ecremat ecrematul ecrema ecremata
plural ecremați ecremații ecremate ecrematele
genitiv-dativ singular ecremat ecrematului ecremate ecrematei
plural ecremați ecremaților ecremate ecrematelor
vocativ singular
plural
Intrare: ecrema
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ecrema ecremare ecremat ecremând singular plural
ecremea ecremați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) ecremez (să) ecremez ecremam ecremai ecremasem
a II-a (tu) ecremezi (să) ecremezi ecremai ecremași ecremaseși
a III-a (el, ea) ecremea (să) ecremeze ecrema ecremă ecremase
plural I (noi) ecremăm (să) ecremăm ecremam ecremarăm ecremaserăm, ecremasem*
a II-a (voi) ecremați (să) ecremați ecremați ecremarăți ecremaserăți, ecremaseți*
a III-a (ei, ele) ecremea (să) ecremeze ecremau ecrema ecremaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)