2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECOLOGÍST, -Ă, ecologiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al ecologiei; (persoană) care apără mediul ambiant. – Din fr. écologiste.

ecologíst, ~ă [At: L. ROM. 1989, 475 / Pl: ~iști, ~e / E: fr écologiste] 1-2 smf, a (Adept) al ecologismului. 3-4 smf Ecolog (1-2).

ECOLOGÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al ecologismului; apărător al mediului ambiant. II. s. m. f. ecolog. (< fr. écologiste)

ecologíst, -ă s. m. f., adj. (ecol., pol.) Adept al unei mișcări civice sau politice care își propune să militeze pentru apărarea integrității sistemului ecologic ◊ „Trei ecologiști de pe vasul Greenpeace, arestați vinerea trecută de poliția canadiană, au fost condamnați [...] la amenzi de 1500 de dolari.” R.l. 18 III 82 p. 6. ◊ Ecologiști – apărători ai Naturii – sunt pretutindeni pe glob [...]” R.l. 16 III 83 p. 4. ◊ „Partidul Ecologist – pentru prima dată – a obținut două mandate în parlament.” R.l. 21 VI 84 p. 6; v. și gonflabil (din fr. écologiste; DHLF 1964, PR 1968)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*ecologíst adj. m., s. m., pl. ecologíști; adj. f., s. f. ecologístă, pl. ecologíste

ecologíst s. m., adj. m., pl. ecologíști; f. sg. ecologístă, pl. ecologíste

Intrare: ecologistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecologistă
  • ecologista
plural
  • ecologiste
  • ecologistele
genitiv-dativ singular
  • ecologiste
  • ecologistei
plural
  • ecologiste
  • ecologistelor
vocativ singular
  • ecologistă
  • ecologisto
plural
  • ecologistelor
Intrare: ecologist (adj.)
ecologist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecologist
  • ecologistul
  • ecologistu‑
  • ecologistă
  • ecologista
plural
  • ecologiști
  • ecologiștii
  • ecologiste
  • ecologistele
genitiv-dativ singular
  • ecologist
  • ecologistului
  • ecologiste
  • ecologistei
plural
  • ecologiști
  • ecologiștilor
  • ecologiste
  • ecologistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ecologist, -ă ecologistă

  • 1. (Adept) al ecologiei; (persoană) care apără mediul ambiant.
    surse: DEX '09 MDN '00 sinonime: ecolog, ă

etimologie: