8 definiții pentru ecleror
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ECLEROR, eclerori, s. m. (Înv.) Soldat trimis în recunoaștere pentru a cerceta poziția și mișcările inamicului; iscoadă. – Din fr. éclaireur.
ecleror sm [At: ODOBESCU, S. III, 571 / Pl: ~i / E: fr éclaireur] (Iuz) Soldat trimis înaintea unei unități sau unei armate ca să cerceteze poziția și mișcările inamicului Si: cercetaș, (înv) iscoadă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECLEROR, eclerori, s. m. (Înv.) Soldat trimis înaintea unei unități sau unei armate ca să cerceteze poziția și mișcările inamicului; iscoadă – Din fr. éclaireur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de popav72
- acțiuni
ECLEROR, eclerori, s. m. (Mil.; învechit) Militar trimis înaintea unei unități militare ca să cerceteze locurile sau să observe mișcările inamicului; cercetaș.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECLEROR s.m. (Ieșit din uz) Cercetaș, soldat trimis înaintea unei unități sau a unei armate ca să cerceteze pozițiile și mișcările inamicului; iscoadă. [< fr. éclaireur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
eclerori m. pl. patrule de recunoaștere (= fr. éclaireurs).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ecleror (înv.) (e-cle-) s. m., pl. eclerori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ecleror s. m. (sil. -cle-), pl. eclerori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: e-cle-ror
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
ecleror, eclerorisubstantiv masculin
etimologie:
- éclaireur DEX '09 DEX '98 DN