2 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ebruitare sf [At: DN3 / P: ~bru-i~ / Pl: ~tări / E: ebruita] Răspândire de știri, secrete etc.
EBRUITARE s.f. (Franțuzism) Acțiunea de a ebruita. [Pron. -bru-i-. / < ebruita].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ebruita vtr [At: CĂLINESCU, I. 89 / P: ~bru-i~ / Pzi: ~tez / E: fr ébruiter] (Frm; c.i. știri, secrete etc.) A face public.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EBRUITA vb. I. tr. (Franțuzism) A răspîndi, a divulga (un secret, o știre). [Pron. -bru-i-. / < fr. ébruiter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EBRUITA vb. tr. a răspândi, a divulga (un secret, o știre). (< fr. ébruiter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ebruitare s. f., g.-d. art. ebruitării; pl. ebruitări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ebruita vb., ind. prez. 1 sg. ebruitez, 3 sg. și pl. ebruitează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: ebruitare
ebruitare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: ebruita
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ebruitare, ebruitărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a ebruita. DN
etimologie:
- ebruita DN
ebruita, ebruitezverb
etimologie:
- ébruiter DN