O definiție pentru dusătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dusătúră sf [At: COM. SAT. III, 49 / Pl: ~ri / E: dus2 + -(ă)tură] 1-2 Dus1 (1, 3).

Intrare: dusătură
dusătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dusătu
  • dusătura
plural
  • dusături
  • dusăturile
genitiv-dativ singular
  • dusături
  • dusăturii
plural
  • dusături
  • dusăturilor
vocativ singular
plural