2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

durmea sf vz dulma[1] modificată

  1. În original, cuv. acc. greșit: durméa. În original, probabil greșit: vz dulura. cata

DORMÍ, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se afla în stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) a fi încet la treabă, a se mișca cu greutate. ♦ Fig. A fi absent la ceea ce se petrece în jur. ♦ Fig. A fi mort. 2. A rămâne peste noapte undeva; a mânea. 3. Fig. A zăcea ascuns; a mocni. [Var.: (reg.) durmí vb. IV] – Lat. dormire.

DORMÍ, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se afla în stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) a fi încet la treabă, a se mișca cu greutate. ♦ Fig. A fi absent la ceea ce se petrece în jur. ♦ Fig. A fi mort. 2. A rămâne peste noapte undeva; a mânea. 3. Fig. A zăcea ascuns; a mocni. [Var.: (reg.) durmí vb. IV] – Lat. dormire.

DURMÍ vb. IV v. dormi.

dormí vi [At: PSALT. 127/12 / V: (îvr) durmí / Pzi: dorm / E: ml dormire] 1 A se afla în stare de somn. 2 (Pop; îe) ~re-ai mort (sau dus), ori somnul cel de veci Să mori! 3 (Pfm; îe) A ~ greu, sau (ca un) buștean, ca groșii, bute, tun, (rar) buba, bumbac, (ca) dus (de pe sau din lume), ca mort(ul pe moarte), (de poți) să tai lemne pe el (sau la capul lui) A avea un somn adânc. 4 (Îvp; îe) A ~ ca mielul la oaie A dormi liniștit. 5 (Pfm; îe) A ~ de-a-n picioarele (sau pe picioare), ori umblând, mergând (pe brazdă) A fi foarte obosit. 6 (Irn; îae) A fi leneș. 7 (Irn; îae) A fi bleg. 8 (Pfm; îe) A ~ boierește, sau ca un boier, ca (ori cât) un bei, ca un popă, popește, somnoros A dormi fără grijă (în confort). 9 (Pfm; îe) A ~ iepurește A dormi neliniștit și gata oricând să se trezească. 10 (Îlv) A ~ somnul drepților (sau cel de veci, de pe urmă, ori cel lung) A muri. 11 A rămâne peste noapte undeva. 12 (Fig; d. oameni) A fi mort. 13 (Fig; d. oameni) A nu fi atent sau a nu-și da seama ce se petrece. 14 (Îf negativă) A veghea. 15 (Fig; d. plante, semințe sau obiecte) A zăcea în amorțire. 16 (Reg; d. foc) A mocni.

DORMÍ, dorm, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ființe) A se găsi în stare de somn, a fi adormit. Sublocotenentul Măgură dormea totdeauna la un loc cu soldații. CAMILAR, N. I 31. Dormii zdravăn în noaptea aceea și aproape fără de visuri. HOGAȘ, M. N. 231. Cănuță dormea la căldură, în patul bunică-sii. CARAGIALE, P. 19. Cum îți vei așterne, așa vei dormi.Cameră de dormit v. cameră. Vagon de dormit v. vagon.Fig. (Despre morți) [Căpitanii] dormeau... în mormintele cele mari. SADOVEANU, D. P. 8. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici. EMINESCU, O. I 151. O! dormi în pace pe-aceste maluri, Îngînat dulce, ca-n vis ușor, De glasul mării purtat de valuri, De glasul nostru uimit de dor. ALECSANDRI, P. A. 75. ◊ Expr. A dormi buștean (sau tun, butuc, ca pămîntul, dus, ca dus de pe lume, ca un mort) v. c. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) (fig.) a fi încet la treabă, a se mișca leneș; p. ext. a nu-i sta mintea la ceva, a fi absent. Ochii lui erau mai totdeauna coperiți de o ceață, așa că părea nepăsător pentru tot ce se petrece împrejuru-i și că umblă dormind pe picioare. MACEDONSKI, O. III 24. A dormi iepurește v. iepurește. A dormi numai cu un ochi v. ochi.Tranz. (Cu complementul «somn» sau «noapte») Murele au rămas neculese în codri și în vizuini își doarme sătul somnul ursul. ISAC, O. 210. Și unde nu să puse Ileana pe un somn dulce, de gîndeai că nu alta, fără de-ar fi șapte nopți legate laolaltă încă s-ar cumpăni să le doarmă. RETEGANUL, P. I 57. Voinicelul mi-o privea, Somnul dulce cum dormea... Și mereu se socotea: S-o deștepte-n grab’ au ba? TEODORESCU, P. P. 451. (Expr.) A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă) = a) a fi mort; b) (în imprecații) a muri. Dormiți... dormire-ați somnul de veci! CAMILAR, N. I 335. Să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci, să dormi! CREANGĂ, A. 17. Dormi tu, bărbățelul meu, Ierte-mi-te-ar dumnezeu! Dormi, dormire-ai somnul lung, Că multe-am tras și-mi agiung! ALECSANDRI, P. P. 355. 2. A mînea, a rămîne peste noapte undeva; a trage în gazdă. Ți-e drumu-ndelungat Și-i noapte. De n-ai gazdă-n sat, Să vii să dormi la noi. COȘBUC, P. I 230. 3. Fig. A fi lipsit de interes, a lucra fără tragere de inimă. Apoi dormi la abataj și scoți acord mic. DAVIDOGLU, M. 17. ♦ (În forma negativă) A veghea; a fi vigilent. Azi știu că duhul tău nu doarme, Că porți pistolul sub gheroc, Dar fii pe pace, avem arme Și ac de fiece cojoc. BANUȘ, B. 117. Producția crește mereu, și-acum cu secretarul ăsta nou, care intră peste tot... șeful fierbe.Să fiarbă, că nici eu nu dorm. DAVIDOGLU, M. 47. 4. Fig. A sta nemișcat, neclintit, în amorțire. Cîmpiile dorm fericite și neștiutoare. BOGZA, C. O. 206. Dealuri galbene și ruginii dormeau în jurul nostru somnul după-amiezelor de toamnă. GALACTION, O. I 98. Cînd luna-n lacuri își scaldă fața, Cînd vîntul doarme în cîmp, pe flori... Eu șoptesc nopții un dulce nume. MACEDONSKI, O. IV 10. Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. EMINESCU, O. I 152. ♦ A zăcea ascuns; a mocni. Acea tainică simțire, care doarme-n a ta harfă. EMINESCU, O. I 137. ◊ Tranz. Păduri ce-și dorm foșnirea-n mica ghindă Se cer spre cer coroana să-și destindă. TOMA, C. V. 269. – Variantă: (Transilv.) durmí (RETEGANUL, P. I 47) vb. IV.

DORMÍ, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se găsi în stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) fig. a fi încet la treabă, a se mișca leneș; p. ext. a fi absent la ceea ce se petrece în jur. ♦ Fig. A fi mort. ◊ Expr. (Tranz.) A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă) = a fi mort; (în imprecații) a muri. 2. A rămâne peste noapte undeva; a mânea. 3. Fig. (În construcții negative) A veghea; a fi vigilent. 4. Fig. A zăcea ascuns; a mocni. Acea tainică simțire care doarme-n a ta harfă (EMINESCU). [Var.: (reg.) durmí vb. IV] – Lat. dormire.

A DORMÍ dorm intranz. 1) A se găsi în stare de somn; a fi adormit. ◊ ~ pe (sau din) picioare a fi foarte obosit; b) a fi încet la muncă; a fi leneș. 2) fig. A fi mort. Doarme somnul de veci. 3) A rămâne peste noapte undeva; a mânea. /<lat. dormire

dormì v. 1. a odihni coprins de somn; 2. fig. acea tainică simțire care doarme ’n a mea harpă EM. [Lat. DORMIRE].

dermeá și dirmeá (sud), grimeá (est), digrimeá (Mold. sud) și durmeá (est) f., pl. ele și dermíe (est) f. (turc. dürmé și davürmé, îndoitură, învălitoare, vălătuc, sul, d. devirmek și dürmek, a’ndoi, a’nfășura). Tulpan, pînză albă (rar colorată) triangulară (est) orĭ îndoită în doŭă (sud), și decĭ tot triangulară, cu care se’mbrobodesc femeile: de pe frunte îi zburase grimeaŭa. (CL. 1910, 5, 315), o zdreanță de dirmea (VR 1916, 1-3, 163). – Pe la 1792 (deirmea), sul de pînză, colcovan. – V. casîncă.

dorm, a -í v. intr. (lat. dormire, it. dormire, pv. fr. cat. sp. pg. dormir.Dorm, doarme; să doarmă. Vechĭ șĭ azĭ Trans. Olt a durmi). Mă aflu în somn, mă odihnesc în somn. Fig. Nu mă mișc: apele dorm, luna, codru doarme. A dormi buștean (saŭ: ca bușteanu), tun (saŭ: ca tunu), ca plumbu, a dormi dus (adică: dus pe lumea cea-laltă, mort), a dormi adînc, foarte greŭ. Prov. Cum îțĭ veĭ așterne, așa veĭ dormi, ce veĭ semăna, aceĭa veĭ culege; cum te veĭ purta, așa veĭ fi recompensat. V. tr. A dormi un somn greŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dormí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorm, imperf. 3 sg. dormeá; cond. prez. 2 sg. (în imprecații) dormíre-ai

dormí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dórm, imperf. 3 sg. dormeá; conj. prez. 3 sg. și pl. doármă

dorm, dormim 1 pl., dormeam 1 imp., dormii 1 aor., dormire inf. s.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DORMÍ vb. 1. a se odihni, a se repauza, (înv. și reg.) a somna, (înv.) a (se) poposi, a (se) răposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum ~.) 2. a mânea. (~ peste noapte la han.)

DORMI vb. 1. a se odihni, a se repauza, (înv. și reg.) a somna, (înv.) a (se) poposi, a (se) răposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum ~.) 2. a mînea. (~ peste noapte la han.)

A dormi ≠ a (se) trezi, a veghea


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dormí (-m, -mít), vb. – A se afla în stare de somn. – Mr. dormu, durnire, megl. dorm, istr. dormu. Lat. dormῑre (Cihac, I, 81; Pușcariu 544; Candrea-Dens., 506; REW 2751); cf. it. dormire, prov., fr., cat., sp., port. dormir. Cf. și adormi, dormita.Der. dormitor, s. n. (cameră de dormit); dormeză, s. f., din fr. dormeuse.

arată toate definițiile

Intrare: durmea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • durmea
  • durmeaua
plural
  • durmele
  • durmelele
genitiv-dativ singular
  • durmele
  • durmelei
plural
  • durmele
  • durmelelor
vocativ singular
plural
Intrare: dormi
verb (V301)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dormi
  • dormire
  • dormit
  • dormitu‑
  • dormind
  • dormindu‑
singular plural
  • dormi
  • dormiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dorm
(să)
  • dorm
  • dormeam
  • dormii
  • dormisem
a II-a (tu)
  • dormi
(să)
  • dormi
  • dormeai
  • dormiși
  • dormiseși
a III-a (el, ea)
  • doarme
(să)
  • doarmă
  • dormea
  • dormi
  • dormise
plural I (noi)
  • dormim
(să)
  • dormim
  • dormeam
  • dormirăm
  • dormiserăm
  • dormisem
a II-a (voi)
  • dormiți
(să)
  • dormiți
  • dormeați
  • dormirăți
  • dormiserăți
  • dormiseți
a III-a (ei, ele)
  • dorm
(să)
  • doarmă
  • dormeau
  • dormi
  • dormiseră
verb (V304)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • durmi
  • durmire
  • durmit
  • durmitu‑
  • durmind
  • durmindu‑
singular plural
  • dormi
  • durmiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dorm
(să)
  • dorm
  • durmeam
  • durmii
  • durmisem
a II-a (tu)
  • dormi
(să)
  • dormi
  • durmeai
  • durmiși
  • durmiseși
a III-a (el, ea)
  • doarme
(să)
  • doarmă
  • durmea
  • durmi
  • durmise
plural I (noi)
  • durmim
(să)
  • durmim
  • durmeam
  • durmirăm
  • durmiserăm
  • durmisem
a II-a (voi)
  • durmiți
(să)
  • durmiți
  • durmeați
  • durmirăți
  • durmiserăți
  • durmiseți
a III-a (ei, ele)
  • dorm
(să)
  • doarmă
  • durmeau
  • durmi
  • durmiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dormi durmi

  • 1. A se afla în stare de somn, a fi adormit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: trezi veghea 7 exemple
    exemple
    • Sublocotenentul Măgură dormea totdeauna la un loc cu soldații. CAMILAR, N. I 31.
      surse: DLRLC
    • Dormii zdravăn în noaptea aceea și aproape fără de visuri. HOGAȘ, M. N. 231.
      surse: DLRLC
    • Cănuță dormea la căldură, în patul bunică-sii. CARAGIALE, P. 19.
      surse: DLRLC
    • Cum îți vei așterne, așa vei dormi.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Murele au rămas neculese în codri și în vizuini își doarme sătul somnul ursul. ISAC, O. 210.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Și unde nu să puse Ileana pe un somn dulce, de gîndeai că nu alta, fără de-ar fi șapte nopți legate laolaltă încă s-ar cumpăni să le doarmă. RETEGANUL, P. I 57.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Voinicelul mi-o privea, Somnul dulce cum dormea... Și mereu se socotea: S-o deștepte-n grab’ au ba? TEODORESCU, P. P. 451.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cameră de dormit.
      surse: DLRLC
    • 1.2. Vagon de dormit.
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A dormi buștean (sau tun, butuc, ca pământul, dus, ca dus de pe lume, ca un mort).
      surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a fi foarte obosit, a pica de somn.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. expresie A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a fi încet la treabă, a se mișca cu greutate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.6. figurat A fi absent la ceea ce se petrece în jur.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ochii lui erau mai totdeauna coperiți de o ceață, așa că părea nepăsător pentru tot ce se petrece împrejuru-i și că umblă dormind pe picioare. MACEDONSKI, O. III 24.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.8. expresie A dormi numai cu un ochi.
      surse: DLRLC
    • 1.9. figurat A fi mort.
      surse: DEX '09 DEX '98 3 exemple
      exemple
      • [Căpitanii] dormeau... în mormintele cele mari. SADOVEANU, D. P. 8.
        surse: DLRLC
      • Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici. EMINESCU, O. I 151.
        surse: DLRLC
      • O! dormi în pace pe-aceste maluri, Îngînat dulce, ca-n vis ușor, De glasul mării purtat de valuri, De glasul nostru uimit de dor. ALECSANDRI, P. A. 75.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă) = a fi mort.
      surse: DLRLC
    • 1.11. expresie A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă), în imprecații = muri (verb)
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Dormiți... dormire-ați somnul de veci! CAMILAR, N. I 335.
        surse: DLRLC
      • Să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci, să dormi! CREANGĂ, A. 17.
        surse: DLRLC
      • Dormi tu, bărbățelul meu, Ierte-mi-te-ar dumnezeu! Dormi, dormire-ai somnul lung, Că multe-am tras și-mi agiung! ALECSANDRI, P. P. 355.
        surse: DLRLC
  • 2. A rămâne peste noapte undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mânea un exemplu
    exemple
    • Ți-e drumu-ndelungat Și-i noapte. De n-ai gazdă-n sat, Să vii să dormi la noi. COȘBUC, P. I 230.
      surse: DLRLC
  • 3. figurat A fi lipsit de interes, a lucra fără tragere de inimă.
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Apoi dormi la abataj și scoți acord mic. DAVIDOGLU, M. 17.
      surse: DLRLC
    • 3.1. (În forma negativă) A fi vigilent.
      surse: DLRLC sinonime: veghea 2 exemple
      exemple
      • Azi știu că duhul tău nu doarme, Că porți pistolul sub gheroc, Dar fii pe pace, avem arme Și ac de fiece cojoc. BANUȘ, B. 117.
        surse: DLRLC
      • Producția crește mereu, și-acum cu secretarul ăsta nou, care intră peste tot... șeful fierbe. – Să fiarbă, că nici eu nu dorm. DAVIDOGLU, M. 47.
        surse: DLRLC
  • 4. figurat A sta nemișcat, neclintit, în amorțire.
    surse: DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Cîmpiile dorm fericite și neștiutoare. BOGZA, C. O. 206.
      surse: DLRLC
    • Dealuri galbene și ruginii dormeau în jurul nostru somnul după-amiezelor de toamnă. GALACTION, O. I 98.
      surse: DLRLC
    • Cînd luna-n lacuri își scaldă fața, Cînd vîntul doarme în cîmp, pe flori... Eu șoptesc nopții un dulce nume. MACEDONSKI, O. IV 10.
      surse: DLRLC
    • Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. EMINESCU, O. I 152.
      surse: DLRLC
  • 5. figurat A zăcea ascuns.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mocni 2 exemple
    exemple
    • Acea tainică simțire, care doarme-n a ta harfă. EMINESCU, O. I 137.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Păduri ce-și dorm foșnirea-n mica ghindă Se cer spre cer coroana să-și destindă. TOMA, C. V. 269.
      surse: DLRLC

etimologie: