9 definiții pentru dura mater

Articole pe această temă:

DÚRA MÁTER s. f. (Anat.) Membrana externă a meningelui. – Din lat. dura mater.

dúra máter (lat.) s. f., g.-d. art. dúrei máter

dúra máter s. f., g.-d. art. dúrei máter

DURA MÁTER s. f. meninge extern de natură fibroasă și foarte rezistent; pahimeninge. (< lat. dura mater)

DURA MÁTER n. anat. Membrană externă, fibroasă și rezistentă a meningelui. /<lat. dura-mater

* dúra matér f. (cuv. lat. care înseamnă „mamă dură” saŭ „tare”). Anat. Membrană exterioară și cea maĭ groasă din cele treĭ care acoperă creĭeru și măduva spinării.

DURAMÁTER s. f. (Anat.) Membrana externă a meningelui. – Din lat. dura mater.

DURAMÁTER s. (ANAT.) pahimeninge.

DURAMÁTER s.f. Meninge extern de natură fibroasă și foarte rezistent; pahimeninge. [< fr. dure-mère < lat. dura – tare, mater – mamă].

Intrare: dura mater
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dura mater dura mater
plural
genitiv-dativ singular dure mater durei mater
plural
vocativ singular
plural