3 definiții pentru duplicătură duplecătură duplicatură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

duplecătúră sf vz duplicătură

duplicatúră sf vz duplicătură

duplicătúră sf [At: KLEIN, D. 67 / V: ~cat~, ~lec~ / Pl: ~ri / E: fr duplicature] 1 Îndoitură. 2 Deuteronom. modificată

Intrare: duplicătură
duplecătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duplecătu
  • duplecătura
plural
  • duplecături
  • duplecăturile
genitiv-dativ singular
  • duplecături
  • duplecăturii
plural
  • duplecături
  • duplecăturilor
vocativ singular
plural
duplicatură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duplicatu
  • duplicatura
plural
  • duplicaturi
  • duplicaturile
genitiv-dativ singular
  • duplicaturi
  • duplicaturii
plural
  • duplicaturi
  • duplicaturilor
vocativ singular
plural
duplicătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duplicătu
  • duplicătura
plural
  • duplicături
  • duplicăturile
genitiv-dativ singular
  • duplicături
  • duplicăturii
plural
  • duplicături
  • duplicăturilor
vocativ singular
plural