2 intrări

14 definiții

DUMNEZEIÉȘTE adv. Minunat, superb, splendid. [Pr.: -ze-ieș-] – Dumnezeu + suf. -ește.

DUMNEZEIÉȘTE adv. Minunat, superb, splendid. [Pr.: -ze-ieș-] – Dumnezeu + suf. -ește.

DUMNEZEIÉȘTE adv. Minunat, superb, splendid. N-am văzut-o pe Clara decît frumoasă, senină, vorbind lucruri banale și surîzînd dumnezeiește. GALACTION, O. I 96.

DUMNEZEIÉȘTE adv. v. minunat, splendid, superb.

DUMNEZEIÉȘTE adv. În mod desăvârșit. /Dumnezeu + suf. ~este

dumnezeĭéște adv. Ca Dumnezeŭ.

dumnezeí1 v [At: DA ms / Pzi: ~iésc / E: dumnezeu cf îndumnezei] A îndumnezei.

dumnezeí2 vi [At: COD. VOR. 9/6 / V: ~năzăí / Pzi: ~iésc / E: dumnezeu cf îndumnezei] A înjura de Dumnezeu.

dumnezeì v. a pune în rândul zeilor.

2) dumnezeĭésc v. tr. Divinizez, deific.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

dumnezeiéște adv. v. MINUNAT. SPLENDID. SUPERB.

Intrare: dumnezeiește
dumnezeiește adverb
Surse flexiune: DOR
Intrare: dumnezei
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dumnezei dumnezeire dumnezeit dumnezeind singular plural
dumnezeiește dumnezeiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dumnezeiesc (să) dumnezeiesc dumnezeiam dumnezeii dumnezeisem
a II-a (tu) dumnezeiești (să) dumnezeiești dumnezeiai dumnezeiși dumnezeiseși
a III-a (el, ea) dumnezeiește (să) dumnezeiască dumnezeia dumnezei dumnezeise
plural I (noi) dumnezeim (să) dumnezeim dumnezeiam dumnezeirăm dumnezeiserăm, dumnezeisem*
a II-a (voi) dumnezeiți (să) dumnezeiți dumnezeiați dumnezeirăți dumnezeiserăți, dumnezeiseți*
a III-a (ei, ele) dumnezeiesc (să) dumnezeiască dumnezeiau dumnezei dumnezeiseră
dumnăzei
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)