2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUELGÍ, duelgesc, vb. IV. Refl. (recipr.) (Înv.) A avea mania de a se duela. [Pr.: du-el-] – Din duelgiu (derivat regresiv).

DUELGÍ, duelgesc, vb. IV. Refl. (recipr.) (Înv.) A avea mania de a se duela. [Pr.: du-el-] – Din duelgiu (derivat regresiv).

duelgí vrr [At: ALECSANDRI, T. 288 / P: du-el~ / Pzi: ~lgésc / E: duelgiu] (Înv) A avea mania de a se duela.

DUELGÍ, duelgesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A duela. Dacă n-o iubește, n-are decît a nu să duelgi pentru dînsa. ALECSANDRI, T. 1288.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!duelgi (a se ~) (înv.) (du-el-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se duelgește, imperf. 3 sg. se duelgea; conj. prez. 3 să se duelgească

duelgí vb. (sil. du-el-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duelgésc, imperf. 3 sg. duelgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. duelgeáscă

Intrare: duelgire
duelgire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duelgire
  • duelgirea
plural
  • duelgiri
  • duelgirile
genitiv-dativ singular
  • duelgiri
  • duelgirii
plural
  • duelgiri
  • duelgirilor
vocativ singular
plural
Intrare: duelgi
  • silabație: du-el-gi info
verb (V407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • duelgi
  • duelgire
  • duelgit
  • duelgitu‑
  • duelgind
  • duelgindu‑
singular plural
  • duelgește
  • duelgiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • duelgesc
(să)
  • duelgesc
  • duelgeam
  • duelgii
  • duelgisem
a II-a (tu)
  • duelgești
(să)
  • duelgești
  • duelgeai
  • duelgiși
  • duelgiseși
a III-a (el, ea)
  • duelgește
(să)
  • duelgească
  • duelgea
  • duelgi
  • duelgise
plural I (noi)
  • duelgim
(să)
  • duelgim
  • duelgeam
  • duelgirăm
  • duelgiserăm
  • duelgisem
a II-a (voi)
  • duelgiți
(să)
  • duelgiți
  • duelgeați
  • duelgirăți
  • duelgiserăți
  • duelgiseți
a III-a (ei, ele)
  • duelgesc
(să)
  • duelgească
  • duelgeau
  • duelgi
  • duelgiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

duelgi, duelgescverb

  • 1. învechit A avea mania de a se duela. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: duela
    • format_quote Dacă n-o iubește, n-are decît a nu să duelgi pentru dînsa. ALECSANDRI, T. 1288. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.