11 definiții pentru ductil
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DUCTIL, -Ă, ductili, -e, adj. (Despre metale) Care se poate prelucra în fire sau în foi foarte subțiri. – Din fr. ductile, lat. ductilis.
DUCTIL, -Ă, ductili, -e, adj. (Despre metale) Care se poate prelucra în fire sau în foi foarte subțiri. – Din fr. ductile, lat. ductilis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ductil, ~ă a [At: MARIN, PR. II, 144/18 / Pl: ~i, ~e / E: fr ductile cf lat ductilis] (D. metale) Care se poate prelucra în fire sau în foi foarte subțiri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUCTIL, -Ă, ductili, -e, adj. (Despre metale) Care se poate prelucra în fire subțiri. Cuprul este un metal ductil.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUCTIL, -Ă adj. (Despre metale, aliaje) Care poate fi tras, prelucrat în fire sau în foi subțiri. [< fr. ductile, cf. lat. ductilis].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUCTIL, -Ă adj. (despre metale, aliaje) care poate fi tras (trefilat) în fire subțiri. (< fr. ductile, lat. ductilis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DUCTIL ~ă (~i, ~e) (despre metale) Care poate fi tras în fire sau întins în foi subțiri. /<fr. ductile, lat. ductilis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ductil a. ce poate fi bătut cu ciocanul și lungit în fir făr’ a se rupe: aurul este cel mai ductil dintre metale.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* dúctil, -ă adj. (lat. dúctilus, d. dúcere, a duce, a trage). Fiz. Care poate fi tras (lungit) în fire foarte supțirĭ cînd îl bațĭ cu cĭocanu, ca auru, platina ș.a. – Obișnuĭt, dar fals, ductíl (după fr.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ductil adj. m., pl. ductili; f. ductilă, pl. ductile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ductil adj. m., pl. ductili; f. ductilă, pl. ductile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ductil adj. m., pl. ductili; f. sg. ductilă, pl. ductile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ductil, ductilăadjectiv
- 1. (Despre metale) Care se poate prelucra în fire sau în foi foarte subțiri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Cuprul este un metal ductil. DLRLC
-
etimologie:
- ductile DEX '09 DEX '98 DN
- ductilis DEX '09 DEX '98 DN