O definiție pentru ducătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ducătúră sf [At: HELIADE, PARALELISM I, 65/9 / Pl: ~ri / E: duce3 + -ătură] (Înv) 1 Ducere (1). 2 Conducere (1).

Intrare: ducătură
ducătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ducătu
  • ducătura
plural
  • ducături
  • ducăturile
genitiv-dativ singular
  • ducături
  • ducăturii
plural
  • ducături
  • ducăturilor
vocativ singular
plural