2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dublou2 sn [At: DN3 / Pl: ~ri / E: ns cf eg double (scull)] (Spt) Cuplu de vâslași pe aceeași ambarcație.
dublou1 sn [At: DN3 / Pl: ~ri / E: fr doubleau] (Aht) 1 Arc (1) în relief care dublează o boltă. 2 Grindă principală la un planșeu de lemn.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUBLOU2 s.n. (Sport) Cuplu de doi vîslași pe aceeași ambarcație. [Cf. engl. double(scull)].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUBLOU1 s.n. (Arhit.) Arc în relief care dublează o boltă; grindă principală la un planșeu de lemn. [< fr. doubleau].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUBLOU2 s. n. (sport) cuplu de doi vâslași pe aceeași ambarcație. (< engl. double/scull/)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DUBLOU1 s. n. 1. (arhit.) arc în relief care dublează o boltă. 2. grindă principală la un planșeu de lemn. (< fr. doubleu)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dublou s. n. (sport) Cuplu în concursuri de vâsle, sanie etc. ◊ „Pentru Sarajevo, așteptăm o clasare în primele opt dublouri din lume.” Emisiune Radio 13 I 84. ◊ „[...] dubloul român de sanie [...] se află pe locul 10.” Săpt. 28 XII 84 p. 2 (din engl. double; DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dublou (arc; grindă) (desp. du-blou) s. n., art. dubloul; pl. dublouri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dublou (arc, grindă, pereche de vâslași) (du-blou) s. n., art. dubloul; pl. dublouri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dublou (arhit., sport) s. n. (sil. -blou), art. dubloul; pl. dublouri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: du-blou
substantiv neutru (N52) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: du-blou
substantiv neutru (N52) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dublou, dublourisubstantiv neutru
- 1. Arc în relief care dublează o boltă; grindă principală la un planșeu de lemn. DN
etimologie:
- doubleau DN
dublou, dublourisubstantiv neutru
- 1. Cuplu de doi vâslași pe aceeași ambarcație. DN
etimologie:
- double(scull) DN