12 definiții pentru dualitate

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUALITATE, dualități, s. f. Calitatea, caracterul a ceea ce este dublu sau prezintă o natură dublă; coexistență a două principii sau a două elemente diferite, opuse. ♦ Ansamblu format din două elemente diferite, opuse. [Pr.: du-a-] – Din fr. dualité, lat. dualitas.

DUALITATE, dualități, s. f. Calitatea, caracterul a ceea ce este dublu sau prezintă o natură dublă; coexistență a două principii sau a două elemente diferite, opuse. ♦ Ansamblu format din două elemente diferite, opuse. [Pr.: du-a-] – Din fr. dualité, lat. dualitas.

dualitate sf [At: DEX / P: du-a~ / Pl: ~tăți / E: fr dualité, lat dualitas] 1 Caracterul a ceea ce este dublu sau prezintă natură dublă Si: (înv) duplicitate (1). 2 Coexistența a două principii sau a două elemente diferite, opuse. 3 Ansamblu format din două elemente diferite, opuse. corectat(ă)

DUALITATE, dualități, s. f. Calitatea a ceea ce este dublu sau prezintă o natură dublă, prin coexistența a două principii sau a două elemente diferite, opuse.

DUALITATE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este dublu, care prezintă o natură dublă. 2. (Log.) Raport de opoziție între două funcții logice, astfel încît a doua poate fi obținută prin negarea simultană a valorii celei dintîi și a argumentelor ei. 3. Dualitatea puterii = situație politică instabilă și temporară, care se manifestă prin existența concomitentă a două puteri politice în stat, exprimînd interese de clasă opuse sau interesele a două grupuri politice rivale din cadrul aceleiași clase. 4. (Mat.) Transformare prin care, într-un plan, unui punct îi corespunde o dreaptă și invers. [Cf. fr. dualité, lat. dualitas].

DUALITATE s. f. 1. coexistența a două principii diferite; ansamblu format din două elemente diferite; dualism (2). 2. (log.) raport de opoziție între două funcții logice, cea de-a doua prin negarea simultană a valorii celei dintâi și a argumentelor ei. 3. ă puterii = regim politic caracterizat prin existența concomitentă a două puteri politice în stat, fiecare exprimând interese de clasă opuse. (< fr. dualité, lat. dualitas)

DUALITATE f. Caracter dublu. [Art. dualitatea; G.-D. dualității; Sil. du-a-] /<fr. dualite, lat. dualitas

* dualitáte f. Dualizm. Caracteru lucruluĭ duplu: dualitatea omuluĭ (sufletu și corpu).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dualitate (desp. du-a-) s. f., g.-d. art. dualității; pl. dualități

dualitate (du-a-) s. f., g.-d. art. dualității; pl. dualități

dualitate s. f. (sil. du-a-), g.-d. art. dualității; pl. dualități

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DUALITATE s. dualism. (~ unui principiu.)

DUALITATE s. dualism. (~ unui principiu.)

Intrare: dualitate
dualitate substantiv feminin
  • silabație: du-a- info
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dualitate
  • dualitatea
plural
  • dualități
  • dualitățile
genitiv-dativ singular
  • dualități
  • dualității
plural
  • dualități
  • dualităților
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dualitate, dualitățisubstantiv feminin

  • 1. Calitatea, caracterul a ceea ce este dublu sau prezintă o natură dublă; coexistență a două principii sau a două elemente diferite, opuse. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: dualism
    • 1.1. Ansamblu format din două elemente diferite, opuse. DEX '09 DEX '98
  • 2. logică Raport de opoziție între două funcții logice, astfel încât a doua poate fi obținută prin negarea simultană a valorii celei dintâi și a argumentelor ei. DN
  • 3. Dualitatea puterii = situație politică instabilă și temporară, care se manifestă prin existența concomitentă a două puteri politice în stat, exprimând interese de clasă opuse sau interesele a două grupuri politice rivale din cadrul aceleiași clase. DN
  • 4. matematică Transformare prin care, într-un plan, unui punct îi corespunde o dreaptă și invers. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.