8 definiții pentru dryopteris


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DRYOPTERIS Adans., DRIOPTERIS, FERIGĂ, fam. Polypodiaceae. Gen originar din toate zonele globului,: cca 155 specii terestre, ierboase. Frunze la început convolute, lanceolate, penat-compuse, cu baza lată, glabre, nervurile centrale uneori cu solzi, nervuri libere, bifurcate, pețioli lungi, în verticil, de obicei cu solzi. Rizom scurt, viguros, erect, cu solzi lați, uneori cu glande pe margine. Sporii așezați în sori pe spatele nervurilor.

D. filix-mas (L.) Schott. Specie cu frunze (90-100 cm lungime, 15-30 cm lățime) eliptic-oblonge, penat-sectate, cu segmentele lanceolate, penat-partite, pe partea inferioară verzi-deschis, pe cea superioară verzi-închis. Nervuri bifurcate cu numeroși sori pe spate. Pețiolii (15-,20 cm lungime) în verticil. Rizom scurt, tîrîtor, cu solzi maronii, lăți, lanceolați.

D. marginalis (L.) A. Gray (syn. Aspidium filix-mas var. marginalis C. Chr,). Specie cu frunze verzi-deschis, eliptic-oblonge, penat-sectate, segmentele în formă de lance și penat-partite, lobii pe margine crenat-dințați. Pețiolul și rahisul solzoși. Sorii dispuși pe 2 rînduri, acoperiți cu o membrană. Specie erbacee, perenă, rizom tîrîtor.

D. spinulosa (Müll.) O. Ktze. (syn. Aspidium spinulosa Sw.). Specie cu frunze ovate sau oblonge, cu pețiol lung, de mai multe ori penat-sectate, verzi-deschis, glabre, erecte, 0,40-0,50 m lungime, segmente oblong-lanceolate, lobii oblongi-dințați, nervuri bifurcate, sorii mici, mai ales spre vîrful frunzei, pe 2 rînduri, acoperiți de o membrană persistentă. Pețiolii subțiri, verzi-deschis sau galbeni-pal, cu solzi ovați, ca și pe rahis. Rizom scurt, cespitos, număr mare de solzi.

Dryopteris cristata (L.) Gray. Specie cu frunze (0,40-0,50 m lungime) îngust-lanceolate, simplu-penate, foliolele lunguiețe, penate, cu pețiol scurt, cele de ordinul II ovate sau lunguieț-ovate, crestate, sori în 2 rînduri pe fiecare foliolă. Plantă de 65-75 cm înălțime, rizom cu solzi, pețioli cu solzi, la bază de culoarea paiului.

Gymnocarpium dryopteris Newm. (syn. Lastraea dryopteris Bory; Phegopteris dryopteris Fee; Dryopteris linnaeana C. Chr.). Specie cu frunze triunghiulare, tripenate, glabre, întinse, cu pețiolii galbeni, la bază cu cîțiva peri, mai lungi de 2-3 ori decît frunzele. Sori la marginea frunzei. Plantă, cca 32 cm înălțime, rizom subțire, tîrîtor, negru, lucios.

T. palustris (A. Gray) Schott [syn. Lastrea thelypteris (L.) Bory; Dryopteris thelypteris (L.) A. Gray]. Specie cu frunze dublu-penate, verzi-deschis, pînă la 0,55 m lungime, 12 cm lățime, în tinerețe, pe partea inferioară, cu peri albi și glande galbene, mai tîrziu glabre. Segmentele aproape sesile și opuse. Frunzele fertile, au marginea rulată în jos. Sorii, pe marginea frunzelor. Pețiolii, pînă la 0,32 m lungime, la bază slab-pubescenți, pornesc dintr-un rizom subțire, tîrîtor, negru.

Thelypteris oreopteris (Ehrh.) Slosson [syn. Lastrea oreopteris (Ehrh.) Bory; Dryopteris oreopteris (Ehrh.) Maxon]. Plantă pînă la m înălțime. Frunze în verticil, lunguieț-lanceolate, pînă la 0,62 m lungime, 15-20 cm lățime, verzi-deschis, pe partea inferioară cu glande mici, galbene. Segmentele de la bază sînt distanțate, spre mijloc mai dense, cu baza lată. Segmentele de ordinul II sînt nedentate, cu vîrf bont. Sori mici, așezați într-un șir dens, spre marginea frunzei. Rizom erect, pețioli solzoși.

Intrare: dryopteris
dryopteris
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.