9 definiții pentru druză
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DRUZĂ, druze, s. f. 1. Agregat mineral format din cristale de minerale în formele lor proprii de cristalizare, care se formează pe pereții cavităților unor roci și filoane. 2. Cristale din oxalat de calciu, în formă de stea care apar în unele țesuturi vegetale. – Din fr. druse.
druză sf [At: MURGOCI-LUDWIG, M. 71 / Pl: ~ze / E: fr druse] (Glg) 1 Grup de cristale care se formează pe pereții cavităților unor roci și filoane. 2 Cristale din oxalat de calciu formate în unele țesuturi vegetale.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DRUZĂ, druze, s. f. 1. Grup de cristale care se formează pe pereții cavităților unor roci și filoane. 2. Cristale din oxalat de calciu formate în unele țesuturi vegetale. – Din fr. druse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
DRUZĂ s.f. Geodă (1). [< fr. druse].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DRUZĂ s. f. geodă (1). (< fr. druse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
druză (geol., bot.) s. f., g.-d. art. druzei; pl. druze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
druză (geodă) s. f., g.-d. art. druzei; pl. druze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
druză (mineral) s. f., g.-d. art. druzei; pl. druze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
druză, (engl.= druse) asociere de cristale bine dezvoltate pe pereții unor cavități; cristalele din d. au dimensiuni mari, se termină cu fețe cristalografice și au altă compoziție decât roca în care se găsesc. Cavitățile în care se formează o d. variază ca dimensiuni de la nivelul unor pori până la nivelul unor grote. V. și litofiză.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
druză, druzesubstantiv feminin
- 2. Cristale din oxalat de calciu, în formă de stea care apar în unele țesuturi vegetale. DEX '09
etimologie:
- druse DEX '09 DEX '98 DN