4 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

droséra sf [At: DN3 / Pl: ~re / E: fr drosera] 1 Plantă dicotiledonată din familia droseraceelor, carnivoră, care trăiește de obicei în mlaștini Si: (pop) iarba-fetelor, mană-de-apă, roua-cerului (Drosera intermedia). 2 Plantă erbacee din familia droseraceelor, de talie mică și flori mici, albe, care crește în zonele muntoase și mlăștinoase Si: (pop) iarba-cerii, roua-cerului, (Drosera rotundefolia).[1] modificată

  1. În original, incorect tipărit: droseva intermedia LauraGellner

DROSÉRA s.f. Plantă dicotiledonată carnivoră, care trăiește de obicei prin mlaștini. [Pl. -re. / < fr. drosera].

DROSÉRA s. f. plantă insectivoră, care trăiește prin mlaștini. (< fr. drosera)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

droséra s. f., g.-d. art. drosérei; pl. drosére

droséra s. f., g.-d. art. drosérei


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DROSERA L., ROUA CERULUI, fam. Droseraceae. Gen originar din Africa de S, Asia, Australia, America, Brazilia, Europa, Noua Zeelandă, cca 87 specii, mici, erbacee, de obicei perene. Frunze lung-pețiolate, în rozete radicale sau alterne, pe tulpină orbiculară, cu peri roșietici, digestivi, glanduloși, pe vîrful fiecărei glandule cu cîte o picătură lucitoare de substanță vîscoasă. Flori albe sau roz-pal (caliciul cu 5 sau 8 sepale, puțin concrescute la bază, corolă cu 5 sau 8 petale care se usucă devreme, 4-8 stamine. 5 stile, de obicei 3, bifide, libere sau concrescute la bază, ovar cu o singură lojă), așezate terminal, în raceme. Fructe, capsule cu numeroase semințe.

Drosera binata Labill. (syn. D. dichotoma Banks et Sol.). Specie originară din Australia și Noua Zeelandă, nu rezistă iarna afară. înflorește vara. Numeroase flori albe dispuse în raceme, pe un peduncul ramificat. Frunze simple sau dublu-bifurcate, segmente liniare lungi de cca 15 cm și late de 1-2 mm, cu peri glanduloși maronii cu o secreție viscoasă, abundentă. Pețiol glabru, cca 35 cm lungime.

Drosera capensis L. Specie originară din Africa de S, nu rezistă iarna afară. înflorește vara. Flori roșii-purpur, în racem, cca 20, pe un peduncul viguros. Frunze așezate în rozetă bazilară, liniare, cu un pețiol de 3-11 cm lungime, acoperite de peri glanduloși, roșii. Tulpină erectă.

Drosera rotundifolia L. Specie mică, erbacee, perenă, rezistentă iarna. înflorește vara. Flori albe (caliciul cu 5 sepale, corolă cu 5 petale, 5 stamine, 3 stile bifide), cca 11, în racem terminal. Plantă cu rizom. Tulpină scapiformă, erectă. Frunze subrotunde sau aproape eliptice, întinse, lung-pețiolate, așezate în rozete bazilare, acoperite cu peri roșietici și tentacule. Plantă insectivoră. Fructe, capsule uniloculare, cu numeroase semințe.

Intrare: Drosera (gen de plante)
substantiv feminin (F159)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drosera
  • drosera
plural
  • drosere
  • droserele
genitiv-dativ singular
  • drosere
  • droserei
plural
  • drosere
  • droserelor
vocativ singular
plural
Drosera (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Drosera
Intrare: Drosera binata
compus
  • Drosera binata
Intrare: Drosera capensis
Drosera capensis park  nomenclatura binară
compus
  • Drosera capensis
Intrare: Drosera rotundifolia
Drosera rotundifolia park  nomenclatura binară
compus
  • Drosera rotundifolia