2 intrări

O definiție

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

drincui, drincuiesc v. t. (adol.) a bea alcool.

Intrare: drincuire
drincuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drincuire
  • drincuirea
plural
  • drincuiri
  • drincuirile
genitiv-dativ singular
  • drincuiri
  • drincuirii
plural
  • drincuiri
  • drincuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: drincui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • drincui
  • drincuire
  • drincuit
  • drincuitu‑
  • drincuind
  • drincuindu‑
singular plural
  • drincuiește
  • drincuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • drincuiesc
(să)
  • drincuiesc
  • drincuiam
  • drincuii
  • drincuisem
a II-a (tu)
  • drincuiești
(să)
  • drincuiești
  • drincuiai
  • drincuiși
  • drincuiseși
a III-a (el, ea)
  • drincuiește
(să)
  • drincuiască
  • drincuia
  • drincui
  • drincuise
plural I (noi)
  • drincuim
(să)
  • drincuim
  • drincuiam
  • drincuirăm
  • drincuiserăm
  • drincuisem
a II-a (voi)
  • drincuiți
(să)
  • drincuiți
  • drincuiați
  • drincuirăți
  • drincuiserăți
  • drincuiseți
a III-a (ei, ele)
  • drincuiesc
(să)
  • drincuiască
  • drincuiau
  • drincui
  • drincuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)