2 intrări

25 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

drấnga i [At: DA ms / E: fo] Cuvânt care imită 1 Sunetul produs de drâng1. 2 (Irn) Sunetul viorii.

DRẤNGA interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul drâmbei sau (ir.) al viorii. – Din drâng.

Var. drâng (vezi DEX'09). - LauraGellner

drâng1 sn [At: JIPESCU, O. 90 / V: ~ă, dreángă / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) Drâmbă1 (1).

DRÂNG2 interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul drâmbei sau (ir.) al viorii. [Var.: drấnga interj.] – Din drâng.

DRÂNG1, drânguri, s. n. (Reg.) Drâmbă. – Et. nec.

DRÂNG, drânguri, s. n. (Reg.) Drâmbă. – Et. nec.

DRÎNG, drînguri, s. n. (Regional) Drîmbă. Vasile a scos un drîng de la brîu și, izbind cîrligul liber al cataramei, a început să zbîrnîie un fel de cîntec. CAMIL PETRESCU, O. I 155.

drâng1 (reg.) s. n., pl. drấnguri

drâng s. n., pl. drânguri

drîng interj. – Exprimă zgomotul produs de lovirea unei foi de metal. – Var. drînga, dranga, sdrîng(a). Mr. sdring. Creație expresivă. Se întîlnește cu drîng, s. n. (băț încovoiat pentru bătut lîna), din sl. drogu „bîtă”, astfel încît este greu de stabilit dacă drîng, s. n. (drîmbă) provine dintr-unul din aceste două cuvinte. Pentru posibila legătură semantică între „bîtă” și „drîmbă”, cf. lat. tignum „bîtă”, cava tigna „trăsură”; fr. guimbarde „trăsură” și „drîmbă”; sl. drǫgŭrus. drogá „targă” › droagă, s. f. (Mold., căruță), droangă, s. f. (Mold., clopoțel). Totuși, Cihac, II, 101 și Candrea derivă acest cuvînt de la sb. drnda „oblînc”, iar Conev 67 din bg. drănkam „a bate clopotele”; după Scriban ar fi doar var. de la drîmbă. Der. (s)drăngăni (var. drîngăi, mr. sdîngînescu), vb. (a răsuna, a zornăi; înv., a bate din palme; a cînta prost la un instrument muzical; a cînta la drîmbă); (s)drăngăneală (var. (s)drăngănitură), s. f. (dăngănit); sdrăngănel, s. m. (clopoțel); (s)drăngălău, s. f. (crai, curtezan), cf. drăgălău. Cf. drîmbă.

drâng n. 1. mic instrument de fier ce se ține între dinți și se pune în vibrațiune cu degetul; 2. unealtă arcuită a plăpomarului de bătut lâna. [Onomatopee ce imită sunetul bătăilor unei tobe: drânga-drânga !].

Intrare: drâng
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular drâng drângul
plural drânguri drângurile
genitiv-dativ singular drâng drângului
plural drânguri drângurilor
vocativ singular
plural
drânga
drângă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
dreangă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: drânga
drânga
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.