2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOZÁRE, dozări, s. f. Acțiunea de a doza și rezultatul ei; dozaj. – V. doza.

DOZÁRE, dozări, s. f. Acțiunea de a doza și rezultatul ei; dozaj. – V. doza.

dozare sf [At: IBRĂILEANU, S. L. 173 / Pl: ~zări / E: doza] 1 Operație de determinare a proporției în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui amestec (existent sau care se alcătuiește) Si: (rar) dozaj (1) Cf doza (2). 2 (Șîs ~ chimică) Determinare cantitativă a unui element sau a unui component într-un compus chimic sau amestec. 3-4 (Îs) ~ de radiație sau ~a radiațiilor Evaluare sau alegere a dozelor de rație (de obicei raze X). 5 Efectuare rațională a efortului.

DOZÁRE, dozări, s. f. Acțiunea de a doza; dozaj. Dozarea zahărului din sînge.

DOZÁRE s.f. Acțiunea de a doza și rezultatul ei; dozaj. [< doza].

DOZÁ, dozez, vb. I. Tranz. 1. A pune împreună, în proporții determinate, substanțele sau materialele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. ♦ A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2. Fig. A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. – Din fr. doser.

DOZÁ, dozez, vb. I. Tranz. 1. A pune împreună, în proporții determinate, substanțele sau materialele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. ♦ A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2. Fig. A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. – Din fr. doser.

doza vt [At: MARIN, PR. II, 180/11 / Pzi: ~zéz / E: fr doser] 1 A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec. 2 A pune în proporții determinate substanțele care formează un amestec. 3 A distribui într-un fel elementele unui text. 4 A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. 5 A fracționa în doze un medicament. 6-7 (Pex) A prescrie sau a administra unui bolnav un medicament în doze. 8 (Fig) A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate. 9 A face efort în mod rațional.

DOZÁ, dozez, vb. I. Tranz. A pune laolaltă, în proporții determinate, substanțele care formează un amestec; p. ext. a distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot. [Sculptorul] are meritul de a nu cădea în decorativ, de a ști să dozeze golurile și plinurile cu judiciozitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 13/5. ◊ Fig. Comisarul oficia în întunericul umed al beciului sau în sala de torturi, cu fanatism, și pe îndelete, dozînd, cu un rar simț științific, suferința corporală și mai ales morală. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 357. ♦ A determina proporția după care o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot. A doza zahărul din sînge. ♦ A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect.

DOZÁ vb. I. tr. A indica, a pune în anumite proporții substanțele din care se face un amestec; (p. ext.) a distribui într-un anumit fel elementele unui tot. [< fr. doser].

DOZÁ vb. tr. 1. a stabili proporțiile dintre constituenții unui amestec; a distribui într-un anumit fel elementele unui tot. 2. (fig.) a folosi ceva în proporții judicioase, echilibrate. (< fr. doser)

A DOZÁ ~éz tranz. 1) (substanțe sau materiale) A potrivi într-o doză justă, pentru a forma un amestec. 2) (componentele unui tot) A distribui după o anumită doză. 3) (lucruri, vorbe, acțiuni) A folosi în doze judicioase. /<fr. doser

* dozá v. tr. (d. doză; fr. doser). Determin doza orĭ dozele unuĭ medicament de luat într’o singură dată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dozáre s. f., g.-d. art. dozắrii; pl. dozắri

dozáre s. f., g.-d. art. dozării; pl. dozări

dozá (a ~) vb., ind. prez. 3 dozeáză

dozá vb., ind. prez. 1 sg. dozéz, 3 sg. și pl. dozeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DOZÁRE s. 1. dozaj, potrivire, proporționare. (~ substanțelor într-un amestec.) 2. dozaj, gradare, nuanțare. (~ efectelor.)

DOZARE s. 1. dozaj, potrivire, proporționare. (~ substanțelor într-un amestec.) 2. dozaj, gradare, nuanțare. (~ efectelor.)

DOZÁ vb. 1. a potrivi, a proporționa. (A ~ substanțele într-un amestec.) 2. a grada, a nuanța. (A-și ~ efectele.)

DOZA vb. 1. a potrivi, a proporționa. (A ~ substanțele într-un amestec.) 2. a grada, a nuanța. (A-și ~ efectele.)

arată toate definițiile

Intrare: dozare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dozare
  • dozarea
plural
  • dozări
  • dozările
genitiv-dativ singular
  • dozări
  • dozării
plural
  • dozări
  • dozărilor
vocativ singular
plural
Intrare: doza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doza
  • dozare
  • dozat
  • dozatu‑
  • dozând
  • dozându‑
singular plural
  • dozea
  • dozați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dozez
(să)
  • dozez
  • dozam
  • dozai
  • dozasem
a II-a (tu)
  • dozezi
(să)
  • dozezi
  • dozai
  • dozași
  • dozaseși
a III-a (el, ea)
  • dozea
(să)
  • dozeze
  • doza
  • doză
  • dozase
plural I (noi)
  • dozăm
(să)
  • dozăm
  • dozam
  • dozarăm
  • dozaserăm
  • dozasem
a II-a (voi)
  • dozați
(să)
  • dozați
  • dozați
  • dozarăți
  • dozaserăți
  • dozaseți
a III-a (ei, ele)
  • dozea
(să)
  • dozeze
  • dozau
  • doza
  • dozaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dozare

  • 1. Acțiunea de a doza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: dozaj attach_file un exemplu
    exemple
    • Dozarea zahărului din sânge.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi doza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

doza

  • 1. A pune împreună, în proporții determinate, substanțele sau materialele care formează un amestec.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune A distribui după o anumită măsură elementele care formează un tot.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
      exemple
      • [Sculptorul] are meritul de a nu cădea în decorativ, de a ști să dozeze golurile și plinurile cu judiciozitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 13/5.
        surse: DLRLC
      • figurat Comisarul oficia în întunericul umed al beciului sau în sala de torturi, cu fanatism, și pe îndelete, dozînd, cu un rar simț științific, suferința corporală și mai ales morală. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 357.
        surse: DLRLC
    • 1.2. A determina proporția în care un element, o substanță sau un material intră, împreună cu altele, în compoziția unui tot.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • A doza zahărul din sânge.
        surse: DLRLC
    • 1.3. A determina cantitatea de substanță sau de material care produce un anumit efect într-un amestec.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat A folosi ceva în proporții judicioase, bine echilibrate.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: