O definiție pentru dosloși

dosloșí v vz desluși[1] modificată

  1. În original, probabil greșit: dosloțí v vz desluți cata
Intrare: dosloși
dosloși
verb (VT402)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dosloși
  • dosloșire
  • dosloșit
  • dosloșind
singular plural
  • dosloșește
  • dosloșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dosloșesc
(să)
  • dosloșesc
  • dosloșeam
  • dosloșii
  • dosloșisem
a II-a (tu)
  • dosloșești
(să)
  • dosloșești
  • dosloșeai
  • dosloșiși
  • dosloșiseși
a III-a (el, ea)
  • dosloșește
(să)
  • dosloșească
  • dosloșea
  • dosloși
  • dosloșise
plural I (noi)
  • dosloșim
(să)
  • dosloșim
  • dosloșeam
  • dosloșirăm
  • dosloșiserăm
  • dosloșisem
a II-a (voi)
  • dosloșiți
(să)
  • dosloșiți
  • dosloșeați
  • dosloșirăți
  • dosloșiserăți
  • dosloșiseți
a III-a (ei, ele)
  • dosloșesc
(să)
  • dosloșească
  • dosloșeau
  • dosloși
  • dosloșiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)