2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DORIAN, -Ă, dorieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație stabilită în Antichitate în Pelopones, în Grecia insulară și pe coastele Asiei Mici; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține dorienilor (1), privitor la dorieni; doric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. dorien.

dorian, ~ă [At: DEX / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr dorien] 1 smp Populație stabilită în Antichitate în Peloponez, în Grecia insulară și pe coastele Asiei Mici. 2 smf Persoană care aparține populației doriene (1). 3 a Care aparține dorienilor (1) Si: doric (1). 4 a Referitor la dorieni (1) Si: doric (2).

DORIAN, -Ă, dorieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație stabilită în antichitate în Pelopones, în Grecia insulară și pe coastele Asiei Mici; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține dorienilor (1), privitor la dorieni; doric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. dorien.

DORIAN, -Ă adj. propriu dorienilor, populație din Doriada (Grecia). ◊ (s. n.) dialect al limbii grecești vechi. (< fr. dorien)

Dorieni m. pl. unul din primele triburi elenice așezat în Peloponez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dorian (desp. -ri-an) adj. m., s. m., pl. dorieni (desp. -ri-eni); adj. f., s. f. doria, pl. doriene

dorian (-ri-an) adj. m., s. m., pl. dorieni (-ri-eni); adj. f., s. f. doriană, pl. doriene

dorian s. m., adj. m. (sil. -ri-an), pl. dorieni (sil. -ri-eni); f. sg. doriană, g.-d. art. dorienei, pl. doriene

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

dorian adj. n. (În sintagma) Glas dorian = o altă denumire pentru glasul (ehul) I în muzica bisericească psaltică. – Din gr. dorios.

DORIÉNI (< fr.) s. m. Populație care a migrat din NV Pen. Balcanice (unde se oprise la începutul milen. 2 îHr.) și stabilită în Pelopones, în Grecia insulară și în Asia Mică (Dorida), în sec. 12-11 î. Hr. Invazia d. a marcat declinul culturii miceniene.

Intrare: dorian (adj.)
dorian1 (adj.) adjectiv
  • silabație: do-ri-an info
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dorian
  • dorianul
  • dorianu‑
  • doria
  • doriana
plural
  • dorieni
  • dorienii
  • doriene
  • dorienele
genitiv-dativ singular
  • dorian
  • dorianului
  • doriene
  • dorienei
plural
  • dorieni
  • dorienilor
  • doriene
  • dorienelor
vocativ singular
plural
Intrare: dorian (s.m.)
dorian2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: do-ri-an info
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dorian
  • dorianul
  • dorianu‑
plural
  • dorieni
  • dorienii
genitiv-dativ singular
  • dorian
  • dorianului
plural
  • dorieni
  • dorienilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dorian, doriaadjectiv

etimologie:

dorian, dorienisubstantiv masculin
doria, dorienesubstantiv feminin

  • 1. (la) plural Populație stabilită în Antichitate în Pelopones, în Grecia insulară și pe coastele Asiei Mici. DEX '09
    • 1.1. (la) singular Persoană care aparține acestei populații. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.