opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOGMATIZARE, dogmatizări, s. f. Acțiunea de a dogmatiza. – V. dogmatiza.

DOGMATIZARE, dogmatizări, s. f. Acțiunea de a dogmatiza. – V. dogmatiza.

dogmatizare sf [At: DEX / Pl: ~zări / E: dogmatiza] Expunere pe un ton dogmatic (4), sentențios.

DOGMATIZARE s.f. Acțiunea de a dogmatiza. [< dogmatiza].

DOGMATIZA, dogmatizez, vb. I. Intranz. A vorbi, a expune pe un ton dogmatic, sentențios. – Din fr. dogmatiser.

dogmatiza vi [At: DEX / Pzi: ~zez / E: fr dogmatiser] (Rar) A expune pe un ton dogmatic, sentențios.

DOGMATIZA, dogmatizez, vb. I. Intranz. (Rar) A vorbi, a expune pe un ton dogmatic, sentențios. – Din fr. dogmatiser.

DOGMATIZA vb. I. intr. 1. A învăța dogmele. 2. (Fig.) A vorbi pe un ton sentențios, de dogmă, care nu admite replică. [< fr. dogmatiser].

DOGMATIZA vb. intr. 1. a învăța dogmele. 2. (fig.) a vorbi pe un ton sentențios, care nu admite replică. (< fr. dogmatiser)

A DOGMATIZA ~ez 1. tranz. (teorii, concepții etc.) A transforma în dogmă; a prezenta în calitate de dogmă. 2. intranz. A-și exprima opiniile în formă de dogmă. /<fr. dogmatiser

dogmatizà v. 1. a instrui dogmele; 2. a exprima părerile sale într’un ton dogmatic.

* dogmatizéz v. intr. (vgr. dogmatizo). Învăț, expun dogmele. Fig. Vorbesc sentențios. V. tr. Preconizez, recomand.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dogmatizare s. f., pl. dogmatizări

dogmatiza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dogmatizez, 3 dogmatizează; conj. prez. 1 sg. să dogmatizez, 3 să dogmatizeze

dogmatiza (a ~) vb., ind. prez. 3 dogmatizează

dogmatiza vb., ind. prez. 1 sg. dogmatizez, 3 sg. și pl. dogmatizează

Intrare: dogmatizare
dogmatizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dogmatizare
  • dogmatizarea
plural
  • dogmatizări
  • dogmatizările
genitiv-dativ singular
  • dogmatizări
  • dogmatizării
plural
  • dogmatizări
  • dogmatizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: dogmatiza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dogmatiza
  • dogmatizare
  • dogmatizat
  • dogmatizatu‑
  • dogmatizând
  • dogmatizându‑
 singular plural
  • dogmatizează
  • dogmatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dogmatizez
 (să)
  • dogmatizez
  • dogmatizam
  • dogmatizai
  • dogmatizasem
a II-a (tu)
  • dogmatizezi
 (să)
  • dogmatizezi
  • dogmatizai
  • dogmatizași
  • dogmatizaseși
a III-a (el, ea)
  • dogmatizează
 (să)
  • dogmatizeze
  • dogmatiza
  • dogmatiză
  • dogmatizase
plural I (noi)
  • dogmatizăm
 (să)
  • dogmatizăm
  • dogmatizam
  • dogmatizarăm
  • dogmatizaserăm
  • dogmatizasem
a II-a (voi)
  • dogmatizați
 (să)
  • dogmatizați
  • dogmatizați
  • dogmatizarăți
  • dogmatizaserăți
  • dogmatizaseți
a III-a (ei, ele)
  • dogmatizează
 (să)
  • dogmatizeze
  • dogmatizau
  • dogmatizară
  • dogmatizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dogmatizare, dogmatizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a dogmatiza. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi dogmatiza DEX '09 DEX '98 DN

dogmatiza, dogmatizezverb

  • 1. A vorbi, a expune pe un ton dogmatic, sentențios. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. A învăța dogmele. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.