2 intrări

O definiție

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

a doctriniza vb., ind. prez. 1 sg. doctrinizez, 3 sg. și pl. doctrinizea

Intrare: doctrinizare
doctrinizare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • doctrinizare
  • doctrinizarea
plural
  • doctrinizări
  • doctrinizările
genitiv-dativ singular
  • doctrinizări
  • doctrinizării
plural
  • doctrinizări
  • doctrinizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: doctriniza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • doctriniza
  • doctrinizare
  • doctrinizat
  • doctrinizatu‑
  • doctrinizând
  • doctrinizându‑
singular plural
  • doctrinizea
  • doctrinizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • doctrinizez
(să)
  • doctrinizez
  • doctrinizam
  • doctrinizai
  • doctrinizasem
a II-a (tu)
  • doctrinizezi
(să)
  • doctrinizezi
  • doctrinizai
  • doctrinizași
  • doctrinizaseși
a III-a (el, ea)
  • doctrinizea
(să)
  • doctrinizeze
  • doctriniza
  • doctriniză
  • doctrinizase
plural I (noi)
  • doctrinizăm
(să)
  • doctrinizăm
  • doctrinizam
  • doctrinizarăm
  • doctrinizaserăm
  • doctrinizasem
a II-a (voi)
  • doctrinizați
(să)
  • doctrinizați
  • doctrinizați
  • doctrinizarăți
  • doctrinizaserăți
  • doctrinizaseți
a III-a (ei, ele)
  • doctrinizea
(să)
  • doctrinizeze
  • doctrinizau
  • doctriniza
  • doctrinizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)